Folosirea antibioticelor în orice stare febrilă, cu diagnostic neprecizat, tratamentul „la întâmplare” sau „pe încercate”, nefundamentat pe criterii raționale, începerea terapiei cu antibiotice, înainte de efectuarea unor examene paraclinice sunt erori frecvente în folosirea antibioticelor.
Cu ocazia aniversării Zilele Științifice ale Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, organizat în Capitală în perioada 13-16 octombrie a fost prezentat un studiu al profesorului Mircea Angelescu privind erorile frecvente în folosirea antibioticelor.
Studiul publicat în jurnalul institutului și care a fost prezentat la secțiunea omagială dedicată profesorului Angelescu vorbește despre șapte erori frecvente în folosirea antibioticelor. Acestea sunt lipsa diagnosticului clinic, nefolosirea sau interpretarea greșită a datelor de laborator, indicații nejustificate, alegerea greșită a antibioticelor sau a asocierilor, greșeli în conducerea tratamentului, utilizarea abuzivă a antibioticelor în scop profilactic și greșeli în tehnica de administrare.
Tratamentul „la întâmplare” sau „pe încercate”
Din păcate de cele mai multe ori antibioticele sunt folosite în orice stare febrilă, cu diagnostic neprecizat în bănuiala unei infecții. Tratamentul „la întâmplare” sau „pe încercate”, nefundamentat pe criterii raționale (de probabilitate sau cel puțin empirice), recurgerea la raționamente simpliste și simplificatoare de genul „febră înseamnă infecție, înseamnă antibiotice” este o atitudine care duce la eșec terapeutic sau modificarea evoluției clinice a bolii, împiedicând stabilirea ulterioară a diagnosticului (mascare clinică și bacteriologică), explică studiul.
Începerea terapiei cu antibiotice este greșită înainte de realizarea unor analize foarte precise.
„Este la fel de periculoasă folosirea medicamentelor antibiotice în stări febrile neinfecțioase (boli alergice, boli de colagen, boli sistemice, neoplasme etc.); în boli infecțioase cu agenți patogeni insensibili la antibiotice (viroze de căi respiratorii superioare, gripă, febre eruptive virale, neuroviroze, stomatite virale, candidoze ale mucoaselor etc., când toate aceste boli sunt necomplicate cu bacterii); în boli bacteriene benigne, spontan curabile sau vindecabile, prin măsuri igienodietetice sau prin intervenții de mică chirurgie (enterocolite „banale”, toxiinfecții alimentare, stafilococii sau streptococii cutanate etc.); în supurații colectate, greșeală frecventă în practica chirurgicală (ignorarea colecțiilor și a focarelor infecțioase profunde, neglijarea sau temporizarea inciziilor și drenajului în supurațiile și colecțiile superficiale ale părților moi)”, se mai spune în studiul prezentat miercuri.
Alegerea greșită a antibioticelor
Un alt pericol care poate apărea este legat de alegerea greșită a antibioticelor sau a asocierilor. Acest lucru poate apărea dacă nu au fost făcute analize specifice.
Este greșită, spre exemplu, utilizarea antibioticelor uzuale în infecții cu germeni „de spital”, de obicei rezistenți la antibiotice „clasice”. Este necesară antibiograma sau alegerea pe criterii de probabilitate.
Medicii trebuie să respecte contraindicațiile la bolnavul tratat (sensibilizare, sarcină, insuficiență renală etc.).
Alte erori prezentate în studiul profesorului Angelescu se referă la dozajul excesiv sau dozele insuficiente.
Durata insuficientă sau prelungirea inutilă a tratamentului, schimbarea frecventă a antibioticelor (la 1-3 zile), fără să se aștepte suficient semnele de eficacitate, continuarea tratamentelor după apariția reacțiilor adverse (stomatita cu Candida, manifestări alergice sau toxice, insuficiență renală etc.)., cât și abuzul de aplicări locale, pe tegumente, pe mucoase sau în aerosoli (în special în aplicări locale de penicilină, streptomicină sau sulfamide ) aduc mari prejudicii sănătății.
Utilizarea antibioticelor în scop profilactic, o mare eroare
Potrivit documentului, antibioticele nu pot fi folosite în scop profilactic (preventiv).
„Este o mare eroare utilizarea antibioticelor în scop profilactic în orice viroză respiratorie sau gripă, necomplicate, cu evoluție comună, în orice act chirurgical sau obstetrical, în toate infecțiilor posibile, din comoditate (lipsă de efort pentru diagnostic bacteriologic) sau din teama de responsabilitate administrativă. De asemenea, este greșită prescrierea de antibiotice la solicitarea bolnavului sau la presiunea exercitată de familia acestuia sau fără ca medicul să aibă la dipoziție și o trusă de urgență pentru terapia șocului anafilactic la antibiotice”, arată studiul.
Specialiștii European Center for Disease Prevention and Control (ECDC) arătau într-un studiu din 2009 că „întreaga medicină modernă” este în pericol, din cauză că agenții patogeni au devenit tot mai rezistenți la antibiotice, făcând ca acțiunea acestor medicamente să devină de multe ori complet inutilă
„Dacă acest val de rezistență la antibiotice va depăși eforturile noastre, nu vom mai putea să efectuăm transplanturi de organe, operații de înlocuire a articulației șoldului, chimioterapie și terapie intensivă pentru bebelușii născuți prematuri”, a declarat cercetătorul francez, Dominique Monnet de la ECDC.
Antibioticele sunt necesare în toate aceste tratamente pentru a preveni declanșarea infecțiilor provocate de bacterii. Însă bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă o problemă tot mai serioasă în clinicile medicale din lumea întreagă, stimulată de apariția unor super-bacterii, precum stafilococul aureus meticilino rezistent (MRSA).
Astfel de infecții provoacă aproximativ 25.000 de victime în Europa, în fiecare an, și aproximativ 19.000 de victime în Statele Unite.
Cele șase mari clase de bacterii rezistente la antibiotice, adeseori denumite „super-bacterii”, provoacă aproximativ 400.000 de infecții în fiecare an în Europa, făcând aproximativ 25.000 de victime, iar tratamentele împotriva lor necesită 2,5 milioane de zile de spitalizare în fiecare an.
Experții ECDC, organismul care monitorizează maladiile la nivelul UE, au ajuns la concluzia că datorită faptului că o zi de spitalizare costă, în medie, 366 de euro, infecțiile provocate de aceste super-bacterii consumă deja 900 de milioane de euro în fiecare an din fondurile suplimentare ale clinicilor medicale și produc o severă scădere a productivității acestora, estimată la alte 600 de milioane de euro în fiecare an.
În opinia acestor specialiști, pacienții care solicită diverse antibiotice împotriva infecțiilor virale nu sunt adeseori la curent cu faptul că aceste medicamente nu vor avea efectele dorite, însă medicii lor cunosc acest detaliu și ar trebui să nu le mai prescrie.
Studiul ECDC s-a bazat pe rezultatele unui program de monitorizare european, lansat în 2002, potrivit căruia 60% dintre pacienți nu erau la curent cu faptul că antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor precum cel al gripei sau împotriva răcelilor.
