Lipsă acută de forța de muncă în construcții și servicii

Restructurările fundamentale ale economiei românești în scopul adaptării ei la principiile și valorile economiei de piață au tangență și cu aspectele teritoriale ale fenomenelor economico-sociale. Acest aspect induce necesitatea fundamentării unei politici regionale, care să reprezinte o componentă principală a politicii economice naționale. Toate acestea, având la bază o politică locală bine fundamentată.
În toată perioada tranziției, de după 1989, piața forței de muncă se dezvoltă haotic, fără o planificare reală a necesităților cerute de economie. De asemenea, calitatea calificării forței de muncă nu este compatibilă cu cerințele unei economii competitive. Din aceste motiv, în orașul nostru se manifestă o acută lipsă de forță de muncă calificată în domeniul construcțiilor. În momentul de față, doar administrația publică locală derulează programe și proiecte ce presupun lucrări de construcții în infrastructură a căror valoare se ridică la 18 milioane Euro. Și toate aceste proiecte sunt licitate și lucrările sunt executate de către firme din București, sau alte zone ale țării, iar proiectele finanțate de către Uniunea Europeană, licitate prin ministerul Integrării Europene, sunt accesate doare de firme străine. Așa cum deja ne-am obișnuit, aceste firme licitează lucrarea cu speranța că vor găsi în România forță de muncă ieftină și așa profitul lor va fi maxim. Este și cazul firmei STRABAG din Austria, care a licitat lucrările de înlocuire a rețelelor de apă, lucrări finanțate prin programul SAMTID. De la data semnării contractului 29 martie 2006 și până la sosirea iernii au reușit “performanța” montării conductei de apă pe o lungime de 300 de metri. Și nici măcar pe această porțiune lucrarea nu este definitivată, lăsându-ne în iarna aceasta cu asfaltul decapat și nerefăcut, în centrul orașului.
Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu reprezentanții firmelor de construcții din Vatra Dornei, pentru a găsi o soluție de asociere a acestora, pentru a forma o societate competitivă, cu putere economică suficientă pentru a accesa licitații pentru lucrări de amploare, lucrări finanțate din surse europene și nu numai. Aceștia s-au arătat deschiși ideii de asociere, însă problema ridicată de aceștia este lipsa forței de muncă calificată din construcții. Acesta este elementul principal datorită căruia aceste firme nu se pot dezvolta și nu pot deveni competitive. Aceasta impune schimbarea fundamentală a concepției asupra calificării forței de muncă și fundamentarea unei noi concepții asupra planificării și implementării, asupra politicii dezvoltării regional teritoriale.
Restructurarea economiei regionale, precum și a celei naționale, reprezintă un obiectiv pe care județele singure și alte unități administrative nu sunt capabile să-l atingă prin forțe proprii. Din acest motiv, sprijinul autorității centrale a statului, prin Ministerul Economiei și Comerțului, este absolut necesar. Teoria statului minimal ar trebui reconsiderată cel puțin pentru zonele sărace ale României, care de fapt vor constitui zonele foarte foarte sărace ale Uniunii Europene. A lăsa dezvoltarea forței de muncă teritoriale în întregime acțiunii pieței, ar face ca localități și chiar zone întregi să nu găsească resurse proprii pentru depășirea situației existente. Pentru susținerea acestei idei nu trebuie uitată realitatea că și țările cu o economie de piață consolidată utilizează instrumentele și mijloacele politicii regionale pentru a corecta dezechilibrele și inegalitățile pe care le generează economia de piață, creând în același timp condițiile necesare dezvoltării inițiativelor locale de dezvoltare.
Primar,
Ing. Constantin Huțanu