Triodul este cartea minunată care ajută la întreținerea atmosferei Postului. La sfatul unei verișoare dragi, în timpul facultății îl împrumutam de la bibliotecă și îl foloseam ca bază pentru canonul meu de rugăciune din această perioadă. Cu prima ocazie când l-am găsit, l-am cumpărat. Așa că și acum îl folosesc la rugăciune în timpul Postului. Pentru că textele sunt minunate, încerc să vă mai împărtășesc, când pot, din bogăția lor.
„Postul cel duhovnicesc primindu-l, fraților, cu limba să nu grăiți cele înșelătoare, nici să puneți împiedicare fratelui spre sminteală; ci cu pocăința luminându-ne făclia sufletului, cu lacrimi să strigăm lui Hristos: Iartă-ne nouă greșelile noastre, ca un iubitor de oameni.”
„Vreme de pocăință și pricinuitoare de viață veșnică este nouă nevoința postului, numai de vom întinde mâinile spre facerea de bine; că nimic nu mântuiește sufletul așa ca darea la cei lipsiți, că milostenia unită cu postul izbăvesc pe om din moarte. Pe aceasta să o îmbrățișăm, că acesteia nimic nu este asemenea. Că puternică este să miluiască sufletele noastre.”Utrenia zilei de joi, în a doua săptămână a Postului.
Învățătura mea pentru ziua de azi:
– mai multă grijă la ce vorbesc, căci limba otrăvită mult rău poate face; iar vorbirea aiurea mă distrage de la lucrurile cu adevărat importante;
– pocăința curăță sufletul de mândrie și dorința de a obține părerea bună a celorlalți;
– milostenia (trupească sau sufletească) trebuie neapărat că completeze neapărat abținerea de la mâncăruri. (sursa: http://daruindveidobandi.blogspot.com/2011/03/limba-tinuta-n-frau-pocainta-si.html)
