Spoturile publicitare difuzate pe posturile de televiziune, în lunile mai și iulie, nu conțin greșeli de folosire a limbii române care „să șocheze”, ci acele erori „standard”, de la scrierea neglijentă fără diacritice până la greșelile de morfologie și sintaxă, potrivit unui raport al CNA.
Calitatea limbii române folosite în mesajele publicitare difuzate de radiodifuzori a fost monitorizată pentru prima dată de o echipă a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, la cererea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Rezultatele raportului, care vizează lunile mai și iulie, au fost prezentate ieri, într-o conferință de presă, organizată la sediul CNA.
În lunile mai și iulie, au fost monitorizate 13 posturi de televiziune (TVR 1, TVR Info, TVR Cultural, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D și Digi 24) și un post de radio (Radio România Actualități). În plus față de etapele din anii trecuți, când era monitorizată corectitudinea folosirii limbii române în emisiunile de știri și dezbateri, de această dată a fost monitorizată prin sondaj (în interiorul timpului alocat fiecărui post de radio și de televiziune) și calitatea limbii folosite în mesajele publicitare.
Răsvan Popescu, președintele CNA, a declarat în conferința de presă că pentru greșelile în spoturile publicitare „nu se fac vinovate” în primul rând televiziunile care le difuzează. „Deși ar fi o premieră lăudabilă să aflăm că un post refuză un spot publicitar pentru o greșeală de gramatică”, a continuat Popescu.
La rândul său, Rodica Zafiu, cea care a coordonat monitorizarea, a declarat că echipa de la Institutul de Lingvistică nu și-a propus să se concentreze asupra publicității. Ea a mai spus că nu a fost constatat nimic „spectaculos” în privința corectitudinii folosirii limbii române în mesajele publicitare monitorizate.
„Nu am avut în această perioadă spoturi publicitare care cu intenție să șocheze prin greșeli. Din păcate, au fost greșelile standard, de la scrierea neglijentă fără diacritice până la unele greșeli de gramatică, forme necultivate, forme de limbă inacceptabile. Cea mai gravă, probabil, este celebra formă «doisprezece», pe care noi am remarcat-o de multe ori și care apare într-un spot despre un produs, spunându-se că este înregistrat în «doisprezece țări» (corect «douăsprezece»)”, a spus Rodica Zafiu.
Potrivit monitorizării, în unele spoturi publicitare au apărut erori de acord – „Aroxol descoperă cele mai bine ascunse cuiburi de molii” (corect: „cuiburile de molii ascunse cel mai bine”); „apoi vine împlinirea, podiumul, medaliile” – reclamă la Catena (corect: „apoi vin împlinirea, podiumul, medaliile”).
Alte spoturi publicitare conțin formele greșite ale adverbului „maximum” și „minimum”: „în maxim 10 secunde” – Top Shop, Magic Bullet (corect: „în maximum 10 secunde”; „creditul se aprobă în maxim trei zile” – reclamă la Unicredit Țiriac Bank (corect: „în maximum trei zile”; „în maxim 5 zile” – reclamă la BCR (corect: „în maximum 5 zile”; „minim 3 luni” – reclamă la Prostamol (corect: „minimum 3 luni”; „ca să trăiești la maxim experiența UEFA EURO 2012” – reclamă la Orange (corect: la maximum) etc.
„Noi sperăm ca lucrurile să se îndrepte în timp și vom continua să urmărim și publicitatea”, a mai spus Rodica Zafiu.
Totodată, Răsvan Popescu a spus că tabelele cu mesajele publicitare monitorizate vor fi trimise și la Consiliul Român pentru Publicitate (RAC), care are un parteneriat cu CNA.
„Există această primă formă de autocorectare la nivelul breslei. Așa cum au știut să își îndrepte o serie de spoturi sub aspectul informării corecte, sperăm să-i avem parteneri și în cazul greșelilor de limbă din aceste spoturi publicitare”, a mai spus președintele CNA.
