Liga Campionilor. Cuvânt înainte



Abia de-acum se poate spune cu adevărat că asistăm la debutul de sezon. Chiar dacă vreo câteva campionate de căpătâi nu și-au urnit etapele, reprezentante de seamă ale acestora intră în scenă și nu o fac pentru simple formalități. Primul lor inamic sunt ele însele, trebuie să treacă direct de la condiția unor meciuri amicale la eliminatorii care se pot solda cu ratarea unui obiectiv cu vitrine pe cât de fățoase, pe atât de bănoase. Este și cazul turcilor de la Galata, pe care meciul cu Steaua îi găsește în cel mai neprielnic moment. E clar că bașkanii sperau în altceva de la tragerea la sorți. De bine, de rău, Lăcătuș a mai avut timp să remaieze niște găuri. Să sperăm că n-o să se deșire prin alte părți.
Indiscutabil, cel mai tare duel, nedrept dacă îl comparăm cu alte partide din ultimul tur preliminar, este Atletico Madrid – Schalke 04. Așadar, o reprezentantă a uneia dintre țările care și-au disputat finala la Euro va rămâne pe dinafară, în timp ce, spre exemplu, Levski sau Aalborg s-au trezit cu drumul spre grupe aproape defrișat. De o mare încărcătură, pe criterii geografice, sunt dublele Spartak Moscova – Dinamo Kiev și Anorthosis Famagusta – Olympiakos Pireu (ciprioții sunt situați în partea aflată sub influență turcă a insulei). În rest, pentru noi ar mai putea fi o zonă de interes în afara Fiorentinei (meciul împotriva celor de la Slavia Praga este singurul disputat deja la ora la care citiți aceste rânduri), anume dacă va reuși Boloni să-i zburătăcească pe cormoranii de la Liverpool.
Încheiere în cheie internă. Ca o ironie a sorții, aflându-mă la țară, adică într-un loc în care vreme de douăzeci de ani și mai bine n-am avut nici măcar televizor, ei bine, prind gsptv! Astfel că am putut vedea derby-ul dintre Rapid și CFR. Cam multă isterie între două echipe care puseseră astă primăvară de un blat mental, cum mă exprimam la vremea respectivă!