Șefii de stat sau de guvern din statele Uniunii Europene (UE) se întâlnesc miercuri la Bruxelles, pentru discuții despre combaterea evaziunii fiscale și politica energetică a Europei, transmite BBC.
După negocierile dure privind bugetul UE, există speranțe că liderii europeni se vor înțelege mai bine pe aceste chestiuni, considerate de importanță vitală pentru competitivitatea economică a UE.
Se estimează că evaziunea fiscală privează guvernele europene de 1.000 miliarde euro pe an.
O rezoluție adoptată de Parlamentul European stabilește ca țintă pentru UE reducerea la jumătate a acestor pierderi până în anul 2020, prin eliminarea breșelor din legislație și presiuni asupra așa-numitelor paradisuri fiscale.
Parlamentarii europeni au cerut întocmirea unei „liste negre” a paradisurilor fiscale. Anterior, premierul David Cameron a cerut teritoriilor britanice off-shore să semneze tratate internaționale privind taxarea.
Comisia Europeană (CE) pregătește un sistem pentru a facilita schimbul automat de informații între autoritățile fiscale cu privire la veniturile indivizilor și profiturile firmelor.
Președintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat că UE ar trebui să introducă un astfel de sistem de la începutul anului 2015.
Următorul summit al liderilor G8, programat pentru luna iunie, va avea printre temele de discuție și consolidarea acțiunilor globale împotriva evaziunii fiscale și praticilor de evitare a taxelor, prin care companiile transferă veniturile obținute în țări cu impozite ridicate către jurisdicții care percep taxe reduse sau zero.
Astfel, summit-ul de miercuri seară al liderilor europeni ar trebui să stabilească poziția comună a UE la negocierile din G8.
Cealaltă temă principală a summit-ului UE este politica energetică, în principal îmbunătățirea infrastructurii europene în domeniul energiei, dezvoltarea resurselor regenerabile, precum energia solară sau eoliană, și consolidarea concurenței.
CE a avertizat că, pe baza trendurilor actuale, importurile de gaze naturale din UE vor ajunge la 80% din necesar până în anul 2035.
UE importă anual petrol, gaze naturale și cărbune în valoare totală de 406 miliarde euro, sumă care reprezintă 3,2% din Produsul Intern Brut al blocului comunitar.
Fragmentarea pieței energiei din Europa descurajează investitorii interesați să se implice pe termen lung prin proiecte mari de infrastructură. Coșul surselor de energie din care este asigurat consumul variază semnificativ în Europa, de la cele peste 60 de centrale nucleare din Franța la o Polonie dependentă de cărbune.
Un obiectiv cheie al UE ar fi conectarea țărilor izolate, precum cele din fostul bloc comunist, la rețeaua europeană de sisteme de transport și depozite.
Pe o piață europeană puternic distorsionată, locuitorii din Bulgaria, cei mai săraci din UE, plătesc mai mult pentru electricitate decât consumatorii din Marea Britanie sau Germania.
Situația sistemului energetic din Europa amenință să aducă economia UE în dezavantaj competitiv la nivel global. Indicele prețului gazelor pentru populația UE a crescut cu 45% în perioada 2005-2012, față de o majorare cu numai 3% în SUA. Pentru electricitate, prețurile din UE au urcat cu 22% în aceeași perioadă, față de 8% în Statele Unite.
