Liderii sindicatelor feroviare au încheiat negocierile de marți cu directorii societăților de cale ferată, fără să facă nicio declarație privind rezultatul acestora și urmează să aibă o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Ludovic Orban.
La ieșierea de la discuții, niciunul dintre liderii sindicali nu a precizat care a fost rezultatul întâlnirii, nearătându-se însă optimiști în privința majorării salariilor. Ei au spus că, înainte de a se întâlni cu ministrul, vor face precizări privind demersurile făcute în timpul negocierilor pentru majorările salariale prevăzute de viitorul Contract Colectiv de Muncă.
În timpul negocierilor de la sediul Ministerului Transporturilor, premierul Călin Popescu Tăriceanu aprecia că CFR este o unitate care înregistrează pierderi și funcționează „din greu” pe bază de subvenții, iar o majorare salarială la nivelul solicitat de către liderii sindicatelor feroviare este greu de acceptat fără o restructurare a companiei.
Premierul a spus că nu desconsideră dorința reprezentanților sindicatelor de a asigura condiții mai bune de salarizare, dar că o majorare salarială peste „limitele sănătoase” va determina o creștere a inflației.
„Acesta este suportul rațional prezentat în discuția cu sindicatele”, a spus Tăriceanu.
Cu o zi în urmă, federațiile au notificat administrațiile societăților feroviare referitor la conflictul de interese, acesta fiind primul pas pentru declanșarea unor acțiuni de protest legale.
Sindicatele din domeniu sunt nemulțumite de oferta de majorare salarială de patru la sută din 1 aprilie și alte patru procente de la 1 octombrie, raportat la salariul din decembrie anul trecut. Ei susțin că, anterior, administrațiile fuseseră de acord cu o creștere la 500 de lei de la 1 ianuarie și 570 de lei de la 1 mai, însă această ofertă nu a mai fost respectatată după ce, miercuri, Guvernul a adoptat Memorandumul privind dimensionarea cheltuielilor salariale pentru operatorii economici monitorizați, limitate la o medie de 8% față de anul 2007.
Ca urmare, mai multe trenuri au fost oprite, în 1 februarie, de la ora 7.00, în gări, iar casele de bilete au fost închise, acțiunea de protest fiind generată de nemulțumiri salariale. După aproximativ trei ore, circulația trenurilor a fost reluată. Liderii federațiilor sindicale feroviare au declarat că acțiunea de vineri dimineață a fost una voluntară.
Aproape 300 de trenuri, din care 194 de călători și 96 de marfă, precum și aproximativ 20.000 de călători au fost afectați de acțiunea angajaților feroviari.
După reluarea traficului feroviar, ministrul Ludovic Orban declara că oprirea circulației trenurilor nu a fost o mișcare spontană de protest, pentru că a debutat simultan în toată țara și a fost reluată tot simultan, la aceeași oră, adăugând că această formă de protest este ilegală.
Ministrul Transporturilor a precizat că este imposibil de crezut că aproximativ două mii de angajați au comunicat între ei astfel încât să-și sincronizeze încetarea și reluarea activității simultan.
În opinia ministrului, refuzul îndeplinirii obligațiilor de serviciu de către o parte a angajaților celor trei companii de căi ferate a fost coordonat de liderii sindicali. El a adăugat că, în acest sens, declarațiile liderilor sindicali sunt elocvente. „Această mișcare este ilegală și excede cadrul legal”, a spus Orban.
Demnitarul a precizat că încă din noaptea de joi spre vineri au fost luate o serie de măsuri, împreună cu managerii celor trei companii feroviare. Astfel, ministrul a spus că a fost mobilizat personalul de conducere, la prima oră, la toate segmentele celor trei companii feroviare.
Totodată, a fost pregătit personal de rezervă care să suplinească personalul ce ar fi refuzat să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu. O altă măsură a vizat mobilizarea echipelor de control, astfel încât să se deruleze toate procedurile de verificare pentru ca, în baza lor, ulterior să fie dictate sancțiunile în cazul acestor încălcări.
În același timp, Orban a spus că personalul de conducere i-a informat pe angajați cu privire la consecințele opririi trenurilor pentru ca aceștia să cunoască efectele în cazul în care ar recurge la astfel de acțiuni. Cu toate acestea, ministrul spune că măsurile luate nu au putut împiedica oprirea trenurilor.
Ministrul a arătat că acest caracter „spontan” al protestului a fost reflectat și din locurile în care s-a simțit intens, acțiunea fiind declanșată de impiegații de mișcare, unde efectele au fost cele mai intense, și de mecanicii de locomotivă.
„Aici a fost cel mai mare număr de angajați care nu și-au îndeplinit obiectivele de serviciu și care a dus la oprirea trenurilor”, a conchis ministrul Transporturilor.
Ulterior, în cadrul discuțiilor de la Ministerul Transporturilor, ei au refuzat din nou oferta de majorare salarială și au spus că așteaptă ca, luni, administrațiile societăților feroviare să vină cu o ofertă îmbunătățită.
Referindu-se la situația negocierii Contractului Colectiv de Muncă, directorul general al CFR Infrastructură, Constantin Manea, explica faptul că discuțiile cu liderii federațiilor sindicale au început cu 60 de zile înainte de expirarea documentului și că în 31 ianuarie a expirat doar termenul anexei referitoare la grila de salarizare. El a adăugat că negocierea CCM va dura până în 29 martie.”Negocierile continuă și pe celelalte trepte și obligații prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă”, a precizat Constantin Manea.
Revendicările privind majorarea salariilor sunt susținute de Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial, Federația Mecanicilor de Locomotivă din România, Federația Națională Drum de Fier, Federația Sindicatelor Ramurii Vagoane, Federația Națională Sindicală Elcatel, Federația Automatizări Feroviare și Federația Transportatorilor Feroviari.
