Instituțiile publice care organizează licitații vor accepta și ofertele al căror preț depășește valoarea estimată a contractului cu până la 5%, iar cerințele minime de calificare vor fi impuse ofertanților doar dacă se consideră că respectivul contract nu poate fi îndeplinit în absența acestora. Noile reglementări vor fi introduse de Guvern prin modificarea legislației privind atribuirea contractelor de achiziție publică, pe considerentul că, până în prezent, procedurile de licitație au fost „întârziate nejustificat” de anumite condiții, precum cele care impun identificarea surselor de finanțare înainte de inițierea procedurii de atribuire ori evitarea depășirii valorii estimate a contractului. Motivația este argumentată de reprezentanții Guvernului, în proiectul de hotărâre pentru modificarea regulilor privind achizițiile publice, prin faptul că cel puțin 35% dintre procedurile de licitație derulate în 2007 au fost anulate din cauza unor „simple erori”.
„Programul anual al achizițiilor publice reprezintă un instrument managerial util pentru orice autoritate contractantă. Faptul că apar anumite erori în utilizarea acestui instrument nu poate reprezenta el însuși un motiv de anulare a procedurii de atribuire. În practică, însă, sunt destul de frecvente situațiile în care simple erori constatate în programul anual al achizițiilor publice sunt apreciate ca fiind elemente ce alterează iremediabil procedura de atribuire, motiv pentru care unica măsură corectivă luată în considerare este anularea procedurii în cauză”, se arată în document.
Pentru evitarea acestor situații, Guvernul va permite instituțiilor publice ca, în cadrul licitației, dacă dispun de fonduri pentru încheierea contractului, să accepte oferte al căror preț depășește valoarea estimată a contractului de achiziție, într-o limită de 5%.
Inițial, proiectul prevedea o limită maximă de 20%.
Modificarea este explicată prin faptul că „probleme de natură practică” au determinat și situații în care sunt depuse oferte al căror preț depășește valoarea estimată a contractului de achiziție publică și că o serie de proceduri au fost anulate din acest motiv, „deși răspunsul pieței la momentul respectiv era corect și existau resurse bugetare care puteau fi disponibilizate”.
Pe de altă parte, se arată în document, fără detalii suplimentare, „nici situațiile în care se pot produce anumite «înțelegeri» între ofertanți nu pot fi ignorate”.
Modul în care ofertanții pot demonstra că îndeplinesc cerințe minime de calificare va fi, de asemenea, simplificat. Astfel, ofertanților le va fi suficient, într-o primă fază, o declarație pe proprie răspundere, iar ulterior le vor putea fi solicitate alte documente de confirmare, dar, practic, numai câștigătorul va fi obligat să prezinte un dosar complet. Reprezentanții Executivului susțin că prin această facilitate se urmărește scăderea costurilor de participare și, implicit, creșterea numărului de participanți la licitație.
Drept garanții de participare și de bună execuție vor fi acceptate nu numai scrisorile emise de bănci, dar și documente eliberate de societățile de asigurare. Garanția de bună execuție pentru îndeplinirea cantitativă, calitativă și în perioada convenită a contractului nu va putea depăși 10% din prețul contractual.
În cazul atribuirii unui contract de furnizare sau de servicii – cu excepția serviciilor de proiectare – a cărui valoare estimată este mai mică sau egală decât suma de 75.000 euro, precum și în cazul unui contract atribuit prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, instituția publică are dreptul să nu solicite constituirea garanției de bună execuție.
În ceea ce privește obligația identificării de către autoritatea contractantă a surselor de finanțare înainte de inițierea procedurii de atribuire, sursa citată arată că dispozițiile referitoare la angajarea cheltuielilor din bugete sunt suficient de clare, iar introducerea unor prevederi suplimentare în legislația privind achizițiile publice are ca efect principal doar întârzierea inițierii procedurilor de atribuire, „fără a aduce plusvaloare” reglementărilor privind angajarea cheltuielilor.
„Identificarea surselor de finanțare înainte de inițierea procedurii de atribuire creează probleme de interpretare, conducând adesea la întârzieri inutile în procesul de achiziție”, se susține în document.
Instituția publică va avea dreptul de a impune drept cerință minimă de calificare un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari numai în cazul în care indicatorii respectivi au o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a contractului.
De asemenea, instituția va putea achita prime în sumă de până la 2% din valoarea estimată a contractului pentru firmele participante și necâștigătoare la licitație.
Durata maximă care poate fi stabilită pentru îndeplinirea unui contract de achiziție publică nu trebuie să depășească 48 de luni, dar, prin excepție, autoritatea contractantă va avea dreptul să încheie un contract cu o durată mai mare în cazul în care contractul este unul de lucrări și necesită din punct de vedere tehnic o perioadă de realizare mai mare.
Autoritatea contractantă va avea dreptul și să prelungească prin act adițional durata contractelor de furnizare sau de servicii cu caracter de regularitate, încheiate în anul precedent și a căror durată normală de îndeplinire expiră la data de 31 decembrie, dacă în documentația de atribuire este prevăzută posibilitatea de suplimentare a cantităților de produse sau servicii deja achiziționate și dacă la stabilirea valorii estimate a contractului inițial a fost luată în considerare varianta în care instituția optează pentru suplimentarea la nivelul maxim a cantităților de produse sau servicii.
