Mircea Toma, președintele Agenției de Monitorizare a Presei (AMP), a declarat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, că, în 2007, libertatea de exprimare în România arată „mai prost”, în timp ce libertatea presei a înregistrat un „regres” comparativ cu anul precedent.
Mircea Toma a prezentat, în conferință, concluziile raportului AMP pe anul 2007. La manifestare au participat și Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Cristi Godinac, președintele Uniunii Sindicale Mediasind, Cezar Ion, președintele Asociației Jurnaliștilor din România (AJR).
Prezentă la conferința de presă, Ioana Avădani, director executiv al CJI, a spus: „Dragostea pentru libertatea de exprimare a fost mai degrabă mimată. Forțele de coerciție din România au slăbit o dată cu intrarea în UE și ne întoarcem la trecut”.
Pe de altă parte, Cristi Godinac, președintele Uniunii Sindicale Mediasind, a subliniat apariția presiunilor față de jurnaliști, nerespectarea regulilor privind contractul colectiv de muncă la nivel de ramură și problemele privind depolitizarea instituțiilor media publice – Societatea Română de Radio și Societatea Română de Televiziune.
De asemenea, Cezar Ion, președintele AJR, a declarat că asociația pe care o conduce constată că libertatea presei în România este „o vorbă goală de conținut”. „În România presa este formal liberă, dar informal este prizonieră a mentalităților politicienilor care nu au înțeles, în 18 ani de democrație, că una din regulile principale ale jocului democratic este libertatea presei”, a subliniat Ion.
Creșterea presiunii politice.
Raportul AMP pe 2007 a fost prezentat de Răzvan Martin, director de programe în cadrul AMP, care a vorbit despre „o creștere, comparativ cu anii anteriori, a presiunii politice, venite din zona autorităților”. El a dat exemplu situația din instituțiile media publice – TVR și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) – ambele supuse unui „asalt” din zona mediului politic.
Pe lângă „presiunile politice”, raportul aduce în discuție și „presiunile economice”, subliniind existența unor „corporații care exercită presiuni asupra conținutului editorial, prin prisma publicității”. În acest sens, în raport sunt date ca exemplu companiile Romtelecom și Mittal Steel.
În plus, raportul taxează și presiunile exercitate de conducerile instituțiilor media asupra jurnaliștilor. Pe lângă acestea, la capitolul de agresiuni și amenințări la adresa jurnaliștilor, „Traian Băsescu este lider la numărul de agresiuni verbale la adresa ziariștilor”, a precizat Martin, citând raportul. Potrivit acestuia, cazul „țigancă împuțită” este cel mai grav din 2007.
Stabilizarea pieței.
Tot în 2007 se observă o stabilizarea a pieței de media, după mai mulți ani de expansiune, dar și o consolidare a poziției deținute de marile grupuri, care se extind prin achiziții nișate. Singura problemă ridicată în acest sens de Raportul AMP este cea legată de distribuția publicității, aceasta nefiind făcută într-un mod echilibrat. Potrivit raportului, televiziunea canalizează două treimi din publicitate, acest fapt contribuind la procesul de trustizare a pieței, companiile mici de media fiind nevoite să devină parte a trusturilor mari.
De asemenea, conform raportului, în 2007 se observă o „destabilizare a pieței de muncă”, existând o cerere foarte mare de personal calificat. Totuși, potrivit lui Răzvan Martin, „piața forței de muncă din zona de media nu dispune de resurse suficiente pentru a satisface aceste cerințe”. Acest lucru duce la o scădere a calității presei, fiind observat un accent pe „senzaționalism” și „dezinteres” pentru subiecte importante.
