Liberalul Puiu Hașotti, nominalizat ca ministru al Culturii în locul lui Mircea Diaconu, este doctor în științe istorice, membru PNL din 1990 și parlamentar din 1996, iar după ce a lucrat ca muzeograf și cercetător, el este în prezent conferențiar la Universitatea Ovidius Constanța.
Puiu Hașotti este născut pe 14 iunie 1953, la Constanța, și a absolvit Facultatea de Istorie a Universității București în 1976. Și-a luat doctoratul în științe istorice în 1995. Cu un an înainte a fost bursier Fulbright la San Francisco State University, numele bursei fiind scris „Fullbricht” sau „Fubright” în mai multe variante ale CV-ului său postate online, fapt care a atras atenția presei, de la nominalizarea sa pentru funcția de ministru al Culturii.
În ceea ce privește experiența sa profesională, Hașotti a lucrat ca muzeograf, muzeograf principal și cercetător principal (1976 – 1996), a fost consilier la Inspectoratul Județean pentru Cultură Constanța (1990 – 1995), lector universitar la Universitatea Ovidius Constanța, Facultatea de Istorie (1990 – 1996), și ulterior conferențiar universitar în aceeași instituție, funcție pe care o ocupă și în prezent.
A intrat în Partidul Național Liberal (PNL) în ianuarie 1990, ocupând pe rând funcțiile de președinte al Organizației Municipale Constanța a PNL, președinte al Filialei Județene Constanța a PNL, membru în Biroul Politic al PNL și vicepreședinte al PNL.
Hașotti a fost ales deputat în 1996, în primul mandat fiind secretarul Comisiei de Cultură și membru în Comisia pentru Integrare Europeană, dar și lider al grupului parlamentar PNL din Camera Deputaților, iar la cel de-al doilea – membru în Comisia de Politică Externă și în Comisia pentru Integrare Europeană, vicepreședinte al Camerei Deputaților (2002 – 2004) și membru al Convenției pentru Viitorul Europei (2002 – 2003).
A intrat în Senat în 2004, fiind membru al Comisiei pentru drepturile omului și membru în Adunarea Parlamentară OSCE, vicepreședinte al Senatului (2004 – 2005), lider al grupului Alianța Dreptate și Adevăr (2005 – 2007) și lider al grupului PNL (2007 – 2008). În prezent, el este la cel de-al doilea mandat de senator, fiind liderul grupului parlamentar PNL, membru în Comisia pentru drepturile omului, în Comisia pentru românii de pretutindeni, în Adunarea Parlamentară OSCE și Adunarea Parlamentară a Mării Mediterane.
Tot în 2004, a candidat la alegerile locale pentru funcția de primar al Constanței, câștigate din primul tur de scrutin de Radu Mazăre.
Puiu Hașotti este președintele de onoare al Asociației pentru Promovarea Moștenirii Culturale și a Arheologiei Experimentale (ARCHEX), președinte al Asociației „I.C. Brătianu” din Mamaia și membru al Fundației Brătianu din Constanța, aceste ultime două calități fiind menționate în declarația sa de interese, din 13 iunie 2012, postată pe site-ul Senatului.
Este căsătorit cu Georgeta Hașotti, bibliotecar la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, și nu are copii.
Potrivit declarației de avere a lui Puiu Hașotti, din 13 iunie 2012, acesta deține, împreună cu soția sa, două case, ambele la Constanța, una moștenită în 2004 și o alta pe care au construit-o în 2002, și un autoturism Volkswagen. Hașotti mai are un depozit de 331.000 de lei, unul de 67.900 de euro și două conturi totalizând 5.300 de euro, neavând datorii care să depășească 5.000 de euro.
Indemnizația sa de senator a fost de 55.488 de lei, la care s-a adăugat salariul de conferențiar universitar de 15.900 de lei, în ultimul an fiscal încheiat, în timp ce soția sa a avut venituri de 24.400 de lei din activitatea de bibliotecar și de 10.200 de euro din închirierea locuinței moștenite.
Recent, înaintea propunerii sale pentru funcția de ministru al Culturii, Hașotti a criticat actuala conducere a Institutului Cultural Român (ICR), în contextul adoptării, pe 13 iunie, a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/ 2008, ce prevede trecerea instituției de sub autoritatea președinției sub cea a Senatului.
Puiu Hașotti și Ilie Sârbu, în calitatea de lideri ai grupurilor parlamentare PNL și, respectiv, PSD din Senat, au susținut într-o declarație comună că USL vrea să elimine „caracterul profund politic dominant” al ICR, neavând „nici cea mai mică intenție”de a politiza instituția, ci de a o deschide „spre instituțiile de cultură legitime. Totodată, ei l-au invitat pe președintele ICR, Horia-Roman Patapievici, la Parlament pentru un dialog pe tema ordonanței prin care institutul trece în autoritatea Senatului, însă întâlnirea s-a anulat, Patapievici neacceptând invitația, în condițiile în care nu era permis accesul presei la întâlnire.
Puiu Hașotti, i-a transmis, luni, lui Patapievici că Senatul nu se află la dispoziția acestuia și i-a recomandat să fie mai reticent în atitudine, mai ales că nu a fost înlocuit din funcție, deși raportul Curții de Conturi asupra ICR arată grave lacune. „Cred că domnul Patapievici nu înțelege în acest fel democrația și Parlamentul. Discuțiile care au loc și care trebuiau să aibă loc erau niște discuții informale, am convenit și era absolut firesc ca după aceea să fie declarații de presă, din partea inclusiv a domnului Patapievici”, a declarat Hașotti, răspunzând, astfel, la acuzațiile de lipsă de transparență din partea reprezentanților ICR.
„În niciun caz Parlamentul nu trebuie să se subordoneze ICR, în niciun caz un senator nu se află la dispoziția domnului Patapievici. Transparența Parlamentului este una totală, discuțiile informale înseamnă însă cu totul altceva. Vreau să îi transmit (lui Horia-Roman Patapievici, n.r.) că domnia sa nu a fost înlocuit de la ICR. Nu înțeleg de ce face atâta caz, cu atât mai mult cu cât raportul Curții de Conturi este unul care arată grave lacune în cheltuirea banului public”, a mai spus liderul senatorilor PNL.
Puiu Hașotti a dorit să dea și un exemplu, precizând că Institutul Cultural Român are 149 de angajați, iar Senatul are 800 de angajați și este o instituție infinit mai importantă, iar bugetul Senatului este dublu față de cel al ICR.
În replică, ICR a transmis într-un comunicat că, din bugetul propriu, doar aproximativ 25% se alocă pentru cheltuieli administrative (inclusiv salarii), circa 75% reprezentând finanțarea proiectelor derulate de ICR la nivel central și prin cele 18 institute culturale românești din străinătate.
Întrebat dacă Parlamentul va reînnoi invitația pentru reprezentanții ICR, Hașotti a răspuns: „Dar ce, domnul Patapievici își imaginează că eu sunt la dispoziția domniei sale? Nu. L-am chemat, nu a vrut să vină, la revedere”.
