Moneda națională încheie primul an după 1989 cu apreciere în termeni reali în raport de principalele monede de referință, euro și dolar, evoluție permisă în primă etapă de schimbarea poziției BNR pe piața valutară și mai apoi de noul pas în liberalizarea contului de capital.
Raportând cursul de schimb de marți la cotațiile de referință anunțate de banca centrală în ultima zi a anului trecut, leul apare cu un câștig de 7,6% comparativ cu moneda europeană și înregistrează o pierdere de 6,25% față de dolar.
Ambele evoluții indică însă o apreciere în termeni reali a monedei naționale, având în vedere că rata inflației pentru 2005 este preconizată la peste 8,5%.
Dacă sunt analizate valorile medii ale cursului de schimb, se observă o apreciere în termeni nominali mult mai accentuată atât față de euro, cât și în raport cu moneda americană.
Indiferent de evoluția din ultimele trei zile ale acestui an, cursul mediu al monedei europene se va situa sub 3,6500 lei. Acest nivel indică un câștig net față de euro de aproximativ 10%, la care adăugând inflația medie estimată la 9% rezultă o apreciere reală în 2005 de cel puțin 19,9%.
Tot pe valori medii, dolarul a coborât anul acesta la 29.000 lei vechi, reprezentând o pierdere nominală față de 2004 de 9,37%. În consecință, leul a avansat și față de moneda americană cu aproximativ 19%.
Începutul anului a fost marcat de o volatilitate ridicată a cursului de schimb, consecință a relaxării regimului de folotare controlată anunțată în luna noiembrie a anului trecut. Schimbarea atitudinii BNR a coincis și a fost strâns legată de liberalizarea accesului nerezidenților la depozitele în lei.
Randamentele mari oferite de moneda națională au făcut foarte atractive plasamentele în România, ceea ce a pus presiune pe cursul de schimb. Concomitent cu inițierea unui regim de curs mai flexibil, BNR a continuat să reducă dobânda de intervenție, într-un ritm mai accelarat decât în 2004.
Minimul primului semestru a fost atins după o lună și jumătate de la începutul anului, cursul de referință din 14 februarie plasându-se la 35.515 lei vechi/euro. A doua zi cotațiile băncilor indicau un nivel de 34.700 lei vechi pentru un euro, adică mai jos cu 12,5% față de 1 ianuarie. La acel moment, banca centrală a intervenit în forță și vizibil ridicând cursul euro în două zile cu aproximativ 4.000 de unități ROL.
După această intervenție a urmat o perioadă lungă de relativ calm, cu un curs puțin peste 36.000 lei vechi/euro, inflexibil chiar și după anunțul oficial din 11 aprilie privind accesul străinilor la depozitele în lei. Această aparentă acalmie a fost întreținută de cumpărări constante, dar de mică amploare, ale BNR pe piața valutară.
Concomitent, banca centrală a accelerat pasul de scădere a dobânzilor, care în aprilie coborâseră sub 10%. În 2005, BNR a procedat la tăieri succesive ale ratei dobânzii de politică monetară, cumulând zece puncte, până la 7,5%.
După denominarea monedei naționale, piața valutară s-a confruntat cu un val important de intrări de capital extern. Într-o perioadă în care volumele tranzacționate în anii precedenți erau nesemnificative, piața românească a fost inundată de capitaluri care au stricat vacanțele dealerilor.
Euro a intrat pe un nou palier de cădere și a atins un minim de 3,4022 lei la începutul lunii septembrie. A fost al doilea moment al unei intervenții importante din partea BNR, care a anunțat o schimbare de strategie în politica de sterilizare.
Banca centrală a precizat că va atrage doar o parte din excesul de lichiditate din sistemul bancar, arătându-se hotărâtă să riște obiectivul de inflație pentru a evita intrări tot mai mari de capital speculativ. Imediat după această decizie, dobânzile la lei s-au prăbușit până la niveluri real negative.
Începând din septembrie, cursul de schimb a avut oscilații limitate. Chiar dacă unii dealeri susțin că banca centrală intervine sporadic pentru a menține cotațiile peste 3,6 lei/euro, este clar că semnalul dat în septembrie a avut un puternic impact și a îndemnat instituțiile de credit la mai multă precauție.
După ultimele ședințe de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a anunțat intenția de a steriliza un volum mai mare de lichiditate, dar aceste semnale nu și-au mai găsit rezonanță pe piața valutară în aprecierea leului.
Leul încheie primul an cu apreciere nominală față de principalele valute
