Leul a continuat să se deprecieze într-un ritm alert în raport cu euro în prima parte a ședinței interbancare de ieri, iar cursul de referință publicat de Banca Națională a României (BNR) a urcat cu 6,9 bani, la 3,9410 lei/euro, reprezentând nivelul maxim de la finele anului 2004. În prima parte a zilei, cotațiile au atins un maxim de 3,9810 lei/euro, dar la nivelul cursului de referință deprecierea a fost mai mică, de 1,78%.
Un curs de referință superior celui de ieri a fost afișat de banca centrală la 31 decembrie 2004, de 3,9663 lei/euro.
„Cotațiile au urcat până la 3,9810 lei/euro, pe piața locală, ca urmare ieșirii investitorilor de pe monedele riscante. Ulterior, cursul a început să scadă, spre 3,95 lei/euro, în piață existând speculații ale mai multor dealeri potrivit cărora BNR ar fi intervenit în favoarea leului, apărând nivelul de 4 lei/euro”, a declarat dealerul unei bănci.
Sentimentul negativ pe piețele emergente vine în urma deciziei liderilor celor mai importante patru economii din Europa de a respinge, în week-end, ideea unui plan coordonat de salvare a băncilor europene, declanșând mai multe temeri legate de situația sectorului financiar.
Raportul de schimb a atins un maxim de 3,9550 lei/euro, în prima oră de tranzacționare, după ce piața s-a deschis în intervalul 3,9200-3,9250 lei/euro, cu doi bani mai sus decât nivelul consemnat la sfârșitul săptămânii trecute. Ultimele transferuri de vineri au fost operate la 3,9000-3,9050 lei/euro.
Banca centrală a afișat vineri o rată de referință în creștere cu 11,17 bani față de joi, la 3,8720 lei/euro, reprezentând nivelul maxim al ultimilor trei ani și zece luni.
Isărescu: Deprecierea leului e normală
Deprecierea monedei naționale reprezintă o mișcare normală a cursului, având în vedere situația internațională și creșterile salariale anunțate în ultima săptămână, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Cursul s-a mișcat în limite normale din punct de vedere a ceea ce se întâmplă pe plan internațional și ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână pe plan intern. Ca să rezum, aș spune: după faptă și răsplată”, a spus Isărescu.
El consideră că dacă promisiunile privind creșterile salariale sunt „foarte generoase”, este normal ca și cursul de schimb să reacționeze.
„Piața valutară a mai mers cum a mai mers, dar uitați-vă la piața monetară. Este o situație paradoxală, cu exces de lichiditate, în timp ce dobânzile sunt mult peste rata de politică monetară a BNR”, a adăugat Isărescu.
Dobânda de politică monetară este 10,25% pe an, în timp ce dobânzile oferite de bănci sunt de 14,23-15,7% pentru depozitele la o zi, respectiv 15,17%-16,61% pentru plasamentele la o săptămână.
Isărescu a reiterat faptul că este nevoie în continuare de o corelare a creșterii productivității muncii cu creșterea salariilor.
„Dacă deficitul de cont curent nu mai poate să absoarbă surplusul de majorare a salariilor peste creșterea productivității, diferența se va reflecta în cursul valutar. Piața va corecta cursul cu o viteză la care nici cei mai pesimiști de la BNR nu s-ar fi așteptat, a continuat Isărescu.
Pe de altă parte, Isărescu a arătat că banca centrală este gata să intervină în orice moment pentru a calma situația de pe piețele monetară și valutară, inclusiv prin măsuri, nu doar prin declarații, dar pentru moment nu sunt necesare.
BNR, pregătită să adopte măsuri pentru stabilitate BNR este pregătită să ia măsuri similare cu cele adoptate în celelalte state UE în cazul înrăutățirii situației financiare a României, inclusiv prin furnizare de lichiditate și întărirea schemelor de garantare a depozitelor.
„Suntem gata să adoptăm măsuri luate și de alte state din UE, să furnizăm lichiditate, să întărim din nou regulile prudențiale, nu să le slăbim, și băncile și-au dat seama că e bine, să întărim schemele și mijloacele de garantare pentru ca tot românul să fie sigur că are garantate depunerile și nu poate fi vorba de pierderea, chiar parțială, a acestora”, a spus Isărescu, la finalul întâlnirii cu premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Guvernatorul BNR a ținut să precizeze însă că în acest moment nu există semnale privind vreo problemă în sistemul financiar românesc, din care 90% reprezintă sistemul bancar.
El a adăugat că banca centrală colaborează permanent cu celelalte instituții de supraveghere, având în vedere măsuri comune în cazul apariției unor probleme la băncile-mamă ale instituțiilor de credit din România sau la sucursalele de pe piața românească ale băncilor din celelalte state UE.
„Avem în vedere și măsuri pentru ca stabilitatea financiară să fie evidentă”, a spus Isărescu.
El a reiterat că sistemul bancar românesc a fost protejat atât datorită faptului că piața a oferit produse clasice de creditare, fără plasamente în „produse derivate împachetate”, cât și „încăpățânării” BNR de menține reguli stricte și a presiunii exercitate de agențiile de rating.
Autoritățile din Germania, Irlanda și Danemarca au anunțat că vor garanta integral depozitele constituite la bănci, Austria a decis să majoreze plafonul de garantare, iar Suedia a anunțat că va ridica acest plafon la un nivel de două ori mai mare decât cel actual.
În România, depozitele sunt garantate în limita unui plafon reprezentând echivalentul a 20.000 euro.
Alte măsuri dispuse de unele țări europene au fost naționalizarea parțială a unor bănci și deschiderea unor linii de finanțare pe termen lung pentru instituțiile de credit.
Dealerii se așteaptă la deprecieri până la 4,2 lei/euro
Dealerii cred că leul va continua să se deprecieze în raport cu euro, chiar dacă BNR va interveni pe piața interbancară pentru susținerea monedei naționale, și văd, în scenariul cel mai pesimist, cotații în jurul a 4,2 lei/euro, peste nivelul istoric de 4,14 lei/euro atins în ianuarie 2004.
„Până la finele anului, este posibil să vedem euro cotat la peste 4 lei, poate chiar la 4,2 lei. Nu știu în ce măsură banca centrală ar putea să protejeze nivelul psihologic de 4 lei/euro. Tendința de depreciere a leului va domina piața, pentru că sentimentul pentru moneda națională rămâne negativ și nu vor exista vești pozitive”, a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank.
Leul, în continuă depreciere
