Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, marți, că există riscul complicării criteriilor de intrare în Zona euro pentru statele UE care nu au adoptat încă moneda comună, astfel încât aderarea să devină astfel posibilă numai pe „termen lung și foarte lung”.
„Există un alt risc pentru statele membre care nu sunt în Zona euro și care doresc să devină membre ale Zonei euro, de altfel sunt obligate prin Tratatul de Aderare. În momentul în care vor dori să adere la Zona euro și vor putea să adere la Zona euro, criteriile de aderare să fie atât de complicate încât aderarea să fie posibilă doar pe termen lung și foarte lung. Sunt niște riscuri pe care le urmărim îndeaproape, sunt niște lucruri pe care le avem în vedere în negocierile extrem de complicate care se derulează în momentul de față, fie că vorbim de propunerile Comisiei Europene legate de prima etapă a Uniunii bancare, fie că vorbim de celelalte proiecte pe termen mai lung”, a afirmat Orban.
El a menționat că există riscul ca statele UE care nu sunt membre în Zona euro să devină de „categorie secundară”, să rămână la „periferia UE”.
„Pe de altă parte, există un mare risc pentru statele care nu sunt în momentul de față parte a zonei euro: riscul ca să se creeze o categorie secundară, ca aceste state membre să se afle într-un fel sau altul la periferia UE și este un risc pe care sperăm că îl va urmări foarte atent Comisia Europeană și va veni cu acele propuneri menite să înlăture această separare în două sau mai multe grupuri a statelor membre din UE”, a spus Orban.
Ministrul Afacerilor Europene a arătat că România este interesată de clarificarea modului în care statele UE din afara Zonei euro vor putea participa la noile structuri aparținând Uniunii bancare, precum și de menținerea unității și integrității Pieței Unice.
Potrivit acestuia, Piața Unică trebuie protejată de tendințele naționaliste și centrifugale apărute în ultimii ani, după declanșarea crizei economice, manifestate inclusiv în ceea ce privește libertatea de circulație a forței de muncă.
Orban a participat, marți, la conferința „Douăzeci de ani de ani de Piață Unică: provocări pentru viitor”, la care a fost prezent și comisarul european pentru piață unică și servicii, Michel Barnier.
Președintele Traian Băsescu a declarat, în urmă cu o lună, că România nu are niciun motiv în acest moment să modifice ținta de aderare la Euro în 2015 și că rămânerea în afara Zonei euro ar fi „o dramă”, arătând că este un tren pe care riscăm să nu-l mai putem prinde în viitor.
„Un element esențial în a fi convingători în solicitările noastre este de menținere a țintei noastre de aderare la Zona euro, care trebuie să rămână 2015. Numai dacă viața ne va demonstra că nu putem, că nu suntem capabili, ar trebui să ne modificăm ținta. Dar în acest moment nu avem niciun motiv să ne modificăm ținta, care este 2015”, susținea Traian Băsescu.
„Riscul să mai stăm, să mai cugetăm, este major și există riscul ca trenul să treacă și să nu mai revină în gară (…) Vă asigur că rămânerea în afara Zonei euro ar fi o dramă pe termen mediu și lung pentru România. (…) Vă repet, este un trend pe care riscăm să nu mai putem să îl prindem în viitor”, adăuga șeful statului.
Premierul Victor Ponta declara, în septembrie, că România va decide în privința aderării la uniunea bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte țări, precum Polonia, și pornind de la ideea că oficialii români trebuie să fie „la masă”, proiectul actual nepermițând României să își exprime opinia în uniune.
El a precizat că Guvernul, în consultare cu Parlamentul și cu Banca Națională a României, va avea o poziție oficială în perioada următoare pe această temă, pe măsură ce sunt lămurite unele aspecte ridicate de alte țări, în special de Polonia.
Potrivit premierului, uniunea bancară este o idee bună, dar România, ca să fie parte la ceva, trebuie să fie și „primită la masă”, iar în propunerea actuală, nefiind membră a zonei euro, România nu poate nici să participe, nici să își spună părerea în cadrul uniunii bancare.
Anterior, președintele Traian Băsescu declara, la Bruxelles, că i-a asigurat pe președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și pe președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că opțiunea României este de a fi parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din Zona euro.
Comisia Europeană (CE) a prezentat în septembrie un proiect pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerența reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European și Eurogroup, forumul miniștrilor de Finanțe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităților de supraveghere ale BCE.
