După o vară petrecută mai aproape de natură, întrebarea esențială este cum păstrăm starea de bine pe care o simțim în pădure și în viața de zi cu zi, între pereții locuințelor, școlilor și birourilor noastre. Răspunsul nu ține doar de obiceiuri sănătoase, ci și de mediul construit. Știința confirmă ceea ce intuiția știa deja: lemnul nu este doar material de construcție, ci un factor real de sănătate.
Numeroase cercetări arată că prezența lemnului masiv în spațiile interioare reduce stresul și anxietatea, stabilizează ritmul cardiac, stimulează creativitatea și învățarea, accelerează recuperarea medicală și crește motivația angajaților. Copiii se concentrează mai bine în școli cu mobilier din lemn, pacienții se vindecă mai repede în spitale unde lemnul este prezent, iar birourile de lemn oferă un nivel de energie greu de atins cu materiale artificiale.
”Explicația este simplă: lemnul acționează asupra tuturor simțurilor. Texturile și culorile induc calm, suprafețele calde transmit siguranță, mirosurile naturale evocă pădurea, iar acustica liniștește. Este, într-un cuvânt, un <nutrient ambiental> indispensabil. Comparația cu marinarii de acum câteva secole este sugestivă. Lipsa vitaminei C pe corăbii provoca scorbut, iar soluția era aducerea portocalelor la bord. Astăzi, oamenii moderni petrec peste 90% din viață în spații închise. Lipsa contactului cu elementele naturale generează propriul <scorbut urban>: stres, oboseală, alienare. Lemnul este <portocala> vieții contemporane – vitamina C a arhitecturii”, spune Ciprian Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România.
Europa oferă deja exemple vizibile. De la clădirile de birouri din Londra, la campusurile universitare din Viena sau spitalele moderne din Germania, construcțiile din lemn masiv câștigă teren. Rezultatele sunt clare: amprentă de carbon redusă, eficiență energetică și un confort imposibil de replicat cu beton sau sticlă. România are nevoie de aceeași viziune.
”Introducerea lemnului în școli, spitale și birouri nu trebuie privită ca un moft estetic, ci ca o investiție în sănătatea publică. Politicile publice trebuie să sprijine utilizarea materialelor pe bază de lemn, iar societatea trebuie informată că lemnul înseamnă sănătate și echilibru, nu doar tradiție. Concluzia este clară: lemnul este vitamina C a arhitecturii. Așa cum un pahar de suc proaspăt ne energizează dimineața, prezența lui în mediul construit ne protejează sănătatea și echilibrul.
Dar România nu își mai poate permite amânări. Zgomotul interminabil al reformelor întârziate și al lipsei cronice de bani trebuie redus la tăcere prin investiții și dezvoltare durabilă. Societatea are nevoie de acțiuni clare, nu de promisiuni. Doar prin fapte putem estompa această gălăgie continuă și putem construi un viitor sănătos, solid și demn pentru toți”, subliniază reprezentanții ASFOR, care au inițiat mai multe demersuri prin care pun în prim-plan pădurile și lemnul – resursă regenerabilă, de valoare, în sprijinul comunităților locale și al economiei naționale.
