La 40 de grade Celsius apa curge gârlă de pe orice om care doar are curajul să stea la soare. Dacă intri într-o seră de legume, zăpușeala îți dă senzația că ai nimerit într-o saună și mai-mai că te aruncă direct afară. La fel simt și membrii familiei Mătrășoaie, din Bursuceni, dar instinctul primar este învins rapid, iar brațele și picioarele se pun rapid în mișcare printre rândurile frumos ordonate de legume. Disciplina, după cum spune Vasile Mătrășoaie, este principalul secret al reușitei unei afaceri care nu-ți lasă timp să lenevești în fața televizorului ori să ai timp de plimbări și distracții la final de săptămână.
„După o zi de muncă de 12 sau chiar 18 ore îți mai arde de distracție?”
De la sfârșitul lunii iunie și până când iarna își intră în drepturi, adică preț de aproape cinci luni, în sera de legume de la Bursuceni timpul este prea scurt. Ziua de muncă începe la 6-6.30 și se termină când dă Domnul, adică undeva spre miezul nopții. Și a doua zi totul începe de la capăt. Este o rutină pe care Vasile Mătrășoaie le-a imprimat-o și copiilor săi, fără de care afacerea cu legume nu ar putea exista.
La cei 24 de ani, Andreea Mătrășoaie spune că nu prea știe ce înseamnă distracția și discotecile. Muncește alături de tatăl și de mama ei de ani buni, chiar dacă uneori ar vrea să lase totul și să stea la o șuetă împreună cu prietenele.
„Când mă plictisesc de munca la legume urc pe tractor. Am învățat să-l conduc și e ca un fel de relaxare pentru mine. Mi-a venit de multe ori să las totul și să plec, dar în cele din urmă m-am oprit. Discoteca? Ce-i asta? După o zi de muncă de 12 sau chiar 18 ore îți mai arde de distracție?”, mărturisește Andreea într-unul din rarele momente de pauză.
„Uneori visez noaptea că mă întreabă roșiile și ardeii: «Îți place cum am crescut?»”
Și Vasile Mătrășoaie recunoaște că în această meserie nu este timp liber. „Se lucrează 32 de zile pe lună, câte 25 de ore pe zi. Satisfacția mea e să văd plantele cum cresc. Uneori visez noaptea că mă întreabă roșiile și ardeii: «Îți place cum am crescut?». Iar a doua zi merg direct și mă uit la ei și-mi crește inima de bucurie că sunt viguroși și o țâră mai mari decât cu o seară înainte. Lumea care mă aude că vorbesc cu plantele cred că spune că-s nebun, dar dacă nu transmiți dragoste nu poți face nimic”, s-a spovedit legumicultorul de la Bursuceni.
Bărbatul spune că între el și legumele pe care le cultivă este o strânsă legătură, „e ca și cum ar fi copiii mei”. În afară de dragostea cu care își înconjoară legumele, iar acest lucru i se citește în priviri ori de câte ori se uită la roșiile, vinetele, ardeii și gogoșarii săi, Vasile Mătrășoaie spune că un alt secret al succesului este atenția acordată plantelor.
„Nu trebuie să scapi dăunătorii să atace leguma, pentru că altfel s-a terminat și ai muncit de pomană. Și cu irigația este o problemă, dacă le dai prea multă apă putrezește rădăcina și planta a murit. Totul trebuie făcut exact ca la carte, iar cât am citit în ultimii ani nu am făcut-o o viață întreagă. Iarna, când e mai liber, cei de la Syngenta îmi trimit câte o tonă de cărți ca să nu mă plictisesc”, a povestit Vasile Mătrășoaie.
Nici o firmă de profil nu a dorit să încheie vreo poliță de asigurare
Chiar dacă muncește cu întreaga familie zi-lumină, Vasile Mătrășoaie nu are siguranța că la finalul anului va avea și oareșce profit. Și asta pentru că nici o firmă de profil nu a dorit să încheie vreo poliță de asigurare. „Au sunat, au zis că vin să vadă care e treaba, au ajuns aici și după asta nu au mai dat nici un semn de viață. Așa că, totul se face pe munca și pe riscul nostru”, a mărturisit legumicultorul din Bursuceni.
Chiar și cu acest impediment, afacerea pusă pe picioare de Vasile Mătrășoaie merge mai departe. „E pasiunea mea și sper s-o transmit și altora”, este crezul care îl împinge din spate pe agricultor în activitatea sa.
Secretele unor legume mari, sănătoase și mai presus de toate ecologice nu sunt foarte multe. Totuși, Vasile Mătrășoaie nu le-a pus pe tavă tuturor celor care i-au călcat sera. Nici măcar fiica sa, Andreea, care este practic mâna sa dreaptă, nu știe totul despre legumicultură.
„Am mai furat câte ceva de la tata, mi-a mai spus el altele, dar sunt și lucruri, în special pe linie de tratamente, pe care nu le stăpânesc. Încet-încet am să mă pun la punct și sper că într-o zi voi fi mai bună decât tata în domeniul legumiculturii”, a precizat Andreea Mătrășoaie.
Sera de la Bursuceni, ca în reclamele cu legume
Cine nu a văzut ferma de la Bursuceni are ce regreta. Perfect aliniată și cu legume care sunt deja gata pârguite sau cu altele care se pregătesc să se coacă, sera arată exact ca în reclame.
Plantele ating și peste 2 metri înălțime și sunt legate de sârme prinse pe bârnele din lemn văruite ale serei. În funcție de legumă, acestea sunt „ancorate” fie cu câte o ață, fie cu câte două. De exemplu, pentru ardei și vinete au fost folosite câte două ațe. „Sunt legate astfel pentru a mări productivitatea și pentru a asigura o aerisire cât mai bună”, a dezvăluit Vasile Mătrășoaie.
Iar efectele muncii după manual, dar și după inspirația celui care deține sera de la Bursuceni, se văd cu ochiul liber. Vinete care depășesc frecvent 1 kg bucata, ardei care ajung și ei la greutatea de 1 kg, precum și roșii mari, cărnoase și gustoase sunt recoltate zilnic din „sauna” lui Vasile Mătrășoaie.
Iar de aici, legumele sunt împachetate și duse în Piața Mare a municipiului Suceava, unde Maria Mătrășoaie intră în contact cu clienții, cărora le vinde produse care i-ar face invidioși până și pe cei mai mari producători europeni.
Afacerea mai este sprijinită și de Marius, fiul lui Vasile Mătrășoaie, care pe lângă legume se ocupă și de cele aproape 50 de vaci pe care le crește în apropierea serei de pe imașul situat între Bursuceni și Dumbrăveni.
Ce se găsește în sera de la Bursuceni
Deocamdată, sera de la Bursuceni este plină cu vinete, roșii, ardei și gogoșari, dar peste câteva săptămâni pe piață vor ajunge și castraveți, dar și alte legume. De la firme de renume din Franța, România, Ungaria și Spania, precum și de la Syngenta (firmă elvețiană care are sediu și în România) au fost aduse zece tipuri de vinete, patru soiuri de ardei, opt soiuri de roșii și două de gogoșari.
Vasile Mătrășoaie nu a putut estima producția pentru acest an și spune că „linia o vom trage la final, pentru că legumicultura este loz în plic, mai ales când nimeni nu vrea să-ți asigure producția”.
Culturi de tarhon, țelină, pătrunjel, morcov, mărar, salată sau ridiche neagră
În afara serei, pe suprafața de teren deținută de familia Mătrășoaie mai sunt cultivate și alte plante care vor ajunge pe tarabele din Piața Mare a municipiului Suceava. Apa care se scurge leneș prin canalele croite cu dibăcie pe cele aproape 2 hectare de teren irigă culturile de tarhon, țelină, pătrunjel, morcov, mărar, salată sau ridiche neagră.
E o plăcere să vezi o multitudine de culori și o familie obosită, dar fericită, pentru ceea ce a realizat.
