Reputatul medic legist Romeo Ușurelu a încheiat în aceste zile o carieră de aproape 40 de ani în medicină, din care 32 de ani au fost doar în domeniul medicinii legale. La momentul bilanțului doctorul Ușurelu a ajuns la concluzia că a efectuat de-a lungul anilor în jur de 5.000 de autopsii, sute dintre aceste cazuri fiind morți violente, a căror rezolvare a depins adesea decisiv de constatarea medicului legist.
Doctorul Ușurelu a rememorat pentru Monitorul de Suceava perioada foarte grea a autopsiilor din dosul șurii, când medicii trebuiau să facă mari improvizații și să lucreze sub o presiune psihică cruntă, de multe ori cu rude gata să facă orice pentru a nu-și vedea apropiații pe masa legistului, și a vorbit despre cazurile foarte provocatoare, omoruri sau accidente rutiere foarte greu de deslușit.
Concluzia medicului legist, de multe ori decisivă în justiție
Doctorul Ușurelu este originar din Dobrogea, mai exact din Medgidia, unde s-a născut în 1950. A absolvit Institutul de Medicină Generală în 1975, iar cum se căsătorise deja cu o colegă de facultate din Suceava, a ales să fie repartizat în această zonă a țării. A activat ca medic la țară, timp de șase ani, în comuna Todirești, după care a mai lucrat în jur de un an ca medic la întreprinderea IMUS Suceava.
În 1983, prin concurs, a obținut un post de medic rezident în specialitatea Medicină Legală. Cum la vremea respectivă în județul Suceava erau doar doi medici legiști, Romeo Ușurelu s-a trezit trimis direct la muncă după doar nouă luni de instruire.
„Este o meserie plină de responsabilitate, o meserie care cere să te apropii de adevăr, documentele pe care le parafăm contează apoi în actul de justiție, în multe cazuri sentința într-un caz de moarte violentă depinde decisiv de verdictul final al medicului legist”, spune un adevăr incontestabil Romeo Ușurelu.
Perioada autopsiilor improvizate, în dosul șurii, cu rudele decedatului „respirându-i în ceafă”
Medicul Ușurelu nu a prins o perioadă tocmai bună a medicinii legale, raportat la condițiile de acum. Până în urmă cu aproximativ zece ani, marea majoritate a autopsiilor se făceau la domiciliul victimei. Autopsiile din dosul șurii, după cum le-a numit presa. Erau momente foarte grele, mai ales pentru rudele decedatului, dar și pentru legist.
„Era foarte greu, ne deplasam prin tot județul, asta presupunea foarte mult timp… apoi aveam foarte des probleme cu membrii familiei, cam opt din zece familii îndoliate se opuneau efectuării autopsiei”, rememorează doctorul vremuri nu tocmai îndepărtate.
Fie că era vară sau iarnă, fie că ploua sau ningea, legistul trebuia să facă improvizații mari: căuta prin gospodărie o ușă, care devenea masă de autopsie, mai căuta un scaun, bănci, eventual lăzi și trecea la autopsierea cadavrului. Totul de multe ori sub privirile rudelor sau ale vecinilor, pe care un astfel de moment îi marca pentru tot restul vieții.
A chemat mascații după ce a fost blocat cu două mașini de fiul unui decedat
În aceste condiții nu puteau lipsi nici momentele limită. Doctorul Ușurelu ne-a povestit despre un caz din zona Frătăuți, unde un bătrân a decedat la aproximativ două săptămâni după ce a fost implicat într-o altercație în urma căreia a suferit o fractură de femur, traumă pe care vârstnicul nu a tratat-o. Unul dintre fiii decedatului a vrut să se convingă că legistul a trecut în actul medico-legal legătura de cauzalitate între agresiune și deces.
„Ne-am trezit blocați de două mașini, iar acel fiu al decedatului mi-a cerut insistent să-i dau scris ce am consemnat la autopsie. Am apelat la polițistul din sat, apoi au venit și mascații poliției…”, a povestit Ușurelu.
Autopsia făcută când mortul era dus la groapă
O altă situație dificilă întâlnită de legist a fost când un preot din Dărmănești nu a vrut să accepte sub nici un chip ca soția sa să fie supusă autopsiei. Aceasta nu avusese o moartă violentă, însă autopsia era necesară pentru a se elibera certificat constatator de deces.
„Părintele s-a opus, nu ne-a lăsat să facem autopsia, și a trebuit să plecăm. Autopsia a fost făcută ulterior de o colegă, când mortul era deja scos din biserică și dus la groapă…”, a povestit doctorul legist.
„Sunt cazuri care rămân un mister pentru medicul legist”
Romeo Ușurelu spune că a efectuat în lunga sa carieră în jur de 5.000 de autopsii.
„Dintre acestea în jur de 150, poate 200, au fost cazuri în care nu am găsit motivul de deces, elementele au fost foarte puține. Sunt cazuri care rămân un mister pentru medicul legist, el poate își explică decesul, transmite familiei cauza morții, dar nu are proba certă din punct de vedere medical”, a declarat Romeo Ușurelu, subliniind că aceste cazuri au fost în mare parte morți patologice, cauzate de afecțiuni.
„După părerea mea, suntem în deficit în analize paraclinice, în examinări și în extinderea investigației cauzelor decesului prin aparatură de toxicologie. La acest capitol stăm foarte prost…”, a explicat medicul. Situația stă ceva mai bine la institutele de medicină legală din țară, care lucrează pe paliere mai largi, însă aici ajung de regulă doar cazurile grave, de morți violente.
Spânzurare înscenată pentru a ascunde o crimă
Unul dintre cele mai importante cazuri pentru Ușurelu, prin prisma faptului că autopsia sa a fost decisivă, este cel al morții unei bătrâne în vârstă de aproximativ 80 de ani, din Ostra. Bătrâna a fost găsită moartă în casă, de o vecină, care a sesizat că a găsit-o pe vârstnică spânzurată cu o funie și a încercat să o salveze, dar era prea târziu.
În primă fază, anchetatorii au mers pe varianta unei sinucideri.
La autopsie, legistul a observat însă că victima prezenta lividități cadaverice în partea de sus a corpului, ceea ce contrazicea varianta că aceasta s-a spânzurat. Mai exact, corpul bătrânei s-a aflat, când a murit și în orele de după deces, într-o poziție în care capul a fost mai jos decât picioarele. Acest detaliu, alături de altele, l-au făcut pe Ușurelu să-și dea seama că bătrâna nu s-a spânzurat.
„Le-am zis polițiștilor că nu-mi place cum arată cadavrul… Au reaudiat femeia, iar aceasta a început să dea declarații contradictorii…”, a relatat legistul.
Ulterior avea să se stabilească faptul că bătrâna a fost ștrangulată cu o funie chiar de vecină, în pat, iar apoi aceasta a încercat să simuleze o sinucidere prin spânzurare. A existat și un mobil al crimei, legat de o moștenire a bătrânei lăsată fiului autoarei și de intenția victimei de a rupe acel contract.
Oamenii găsiți decedați la marginea drumului, cazuri foarte grele pentru un medic legist
Foarte greu de elucidat pentru un medic legist sunt și cazurile în care sunt găsite persoane decedate în apropierea șoselelor ori sunt aduse acolo pentru a simula un accident rutier.
Romeo Ușurelu ne-a povestit despre cazul unui bărbat din Vatra Dornei, găsit mort la marginea străzii, lângă un restaurant la care petrecuse. Respectivul se certase în local cu mai mulți bărbați, însă existau și date că ar fi fost lovit de o mașină.
„Anchetatorii, polițiști rutieri, pe de o parte, și criminaliști, pe de altă parte, așteptau verdictul meu… dacă e accident rutier sau agresiune… A fost foarte greu să mă pronunț, am înclinat spre un accident rutier, însă elementele au fost puține, cazul a rămas cu AN (autori necunoscuți)”, a povestit medicul legist.
El a mai relatat și de un caz în care a fost convins că un bărbat a fost omorât și adus la marginea drumului, pentru a simula un accident rutier, însă ulterior, târziu, a ajuns la concluzia că trupul nu a fost transportat și cauza decesului a fost un accident rutier.
„Este o meserie incitantă… desfaci fiecare segment al corpului în căutarea leziunii care a dus la deces”
Medicul Ușurelu a precizat că salariul unui legist este destul de mare, aproape de cât câștigă un procuror sau un judecător.
„Actul nostru presupune o corectitudine exemplară, departe de a fi corupt. Multe cazuri pleacă de la verdictul medicului legist. De aceea salariile mai mari se justifică”, a declarat Ușurelu. Trebuie spus că salariul unui legist este mare și pentru că acesta are sporuri de toxicitate, firești pentru munca pe care o prestează.
Deși cazurile groaznice, mai ales cele ale unor copii uciși, nu au cum să nu impresioneze, munca de zi cu zi ajunge la rutină chiar și pentru un legist.
„Ne învățăm că trecem peste drame, peste leziunile extreme. Este o meserie incitantă, te apuci de treabă și desfaci fiecare segment al corpului în căutarea leziunii de bază, care a dus la deces. Deși pare poate greu de înțeles, aici e momentul de satisfacție profesională”, a mai spus Romeo Ușurelu.
Din ce în ce mai mulți oamenii care mor „cu zile” în casă
Doctorul legist a arătat că în ultimii ani sunt din ce în mai multe cazuri care în mod normal nu sunt de competența medicinii legale.
„Sunt din ce în ce mai mulți oameni singuri, săraci, care nu se duc să se trateze și mor cu zile acasă. Foarte mulți nu au nici medici de familie, astfel că nu are cine să le elibereze un certificat constatator al decesului. Astfel se face că aceste cazuri de morți normale, fără suspiciuni, ajung pe masa medicului legist, ceea ce înseamnă o muncă inutilă și cheltuieli nejustificate. Din păcate, constat că jumătate din totalul cazurilor din ultima vreme sunt de acest fel”, a punctat doctorul pensionar.
Munca de legist cu cei vii este de multe ori și mai grea
Munca unui legist înseamnă și examinarea persoanelor în viață care au suferit leziuni. Și aici munca este foarte grea.
„La acest capitol sunt iarăși mari probleme, multe victime disimulează, exagerează, fiecare vrea mai multe zile de îngrijiri medicale. Suntem reclamați, dăm cu subsemnatul pe la procurori, uneori mai suntem și amenințați, nu e o muncă deloc ușoară”, a explicat doctorul Romeo Ușurelu.
Legistul Ușureluare o mare pasiune: porumbeii
Doctorul Romeo Ușurelu nu este cunoscut numai ca legist. De-a lungul vieții a avut și multe activități conexe. Când era foarte tânăr s-a ocupat de instruirea „Sanitarilor pricepuți” și de echipele de Crucea Roșie de la mai multe întreprinderi, a predat anatomie umană la Școala Postliceală Sanitară Suceava și a format echipa de fotbal „Sănătatea”, care a activat în campionatul municipal.
Marea sa pasiune însă a fost și a rămas creșterea porumbeilor. Din 1978 a început să crească porumbei voiajori, ca președinte de asociație de profil organizând numeroase competiții în țară, dar și în străinătate. Mai recent, a trecut la creșterea porumbeilor de rasă. În acest sens a înființat Asociația „Fantezia Țara de Sus”, cea mai mare comunitate a crescătorilor de păsări și mamifere mici din Moldova. Timp de opt ani a fost președintele asociației, iar mai recent s-a retras din această postură, rămânând președinte de onoare.
Doctorul crește porumbei și găini de rasă și subliniază că apreciază foarte mult oamenii care au o pasiune.
