Legile trec tacit de Parlament, din cauza grevei opoziției și a lipsei de mobilizare a puterii



Parlamentul a adoptat tacit, de la începutul acestei sesiuni parlamentare, un număr de 25 de proiecte de lege și inițiative legislative, în condițiile grevei senatorilor și deputaților din opoziție și a incapacității puterii de a-și mobiliza parlamentarii pentru a participa la ședințele în plen.
În luna februarie, la Camera Deputaților au fost adoptate tacit, pe fondul lipsei opoziției din Parlament, 17 proiecte de lege, din cauza faptului că termenul lor de dezbatere și adoptare a fost depășit, cele mai multe fiind ratificări ale unor acorduri internaționale, dar și modificări ale Legii educației.
Din cele 17 proiecte adoptate tacit, 11 reprezintă acorduri internaționale, 3 sunt modificări ale Legii educației, iar restul sunt ordonanțe și un proiect venit de la Guvern.
Aceste proiecte au fost adoptate tacit din mai multe cauze, fie că nu s-au putut ține la timp ședințele de vot final, nefiind cvorum din cauza lipsei parlamentarilor opoziției din plen, fie că aceste proiecte nu au putut fi discutate în comisii.
Modificările Legii educației sunt inițiate atât de deputați independenți, cât și de cei din opoziție.
Una dintre acestea, inițiată de către deputatul independent Mircia Giurgiu, de Tudor Ciuhodaru (UNPR) și Amet Aledin (minorități), se referă la pensionarea cadrelor didactice.
Astfel, cadrele dicatice se vor putea pensiona la sfârșitul anului universitar în care împlinesc 65 de ani.
Tot fără dezbatere a fost adoptată și propunerea legislativă a unor deputați PSD și PNL potrivit căreia în consiliul de administrație al unei unități de învățământ, alături de un reprezentant al elevilor, va avea statut de observator și liderul de sindicat din instituția școlară respectivă.
Al treilea proiect de modificare a legii învățământului adoptat tacit propune ca decontarea sau plata echivalentă a costurilor de transport pentru personalul didactic din mediul urban și rural să se facă într-un cont special, în baza unei cereri și a unui raport întocmit de Inspectoratul Școlar Județean.
Camera Deputaților a adoptat tacit și două ordonanțe de urgență, una privind comunicațiile electronice, iar alta referitoare la modificarea statutului polițistului, precum și un proiect de modificare a legii pregătirii populației pentru apărare.
Cele 11 acorduri internaționale sunt fie cu Republica Moldova, cu Canada, de parteneriat cu Africa, Zona Caraibe, Pacific, fie acorduri de împrumut cu BIRD, cu UE, cu Indonezia sau cu Africa de Sud.
La toate aceste proiecte adoptate tacit, Camera Deputaților este prima sesizată, iar Senatul este for decizional.
La Senat, opt inițiative legislative și proiecte de lege de adoptare a unor ordonanțe au trecut tacit de la începutul acestei sesiuni parlamentare, din cauza blocajelor care au afectat funcționarea acestei Camere legislative.
Perioada de acalmie de la începutul sesiunii, în care senatorii au avut răgazul să dezbată și să voteze legile, nu a durat mult în Senat, senatorii PSD și PNL decizând să inițieze un protest prin care să boicoteze lucrările în plen ale celor două Camere.
Beneficiind de o majoritate fragilă, în lipsa senatorului UDMR Verestoy Attila, aflat în concediu medical, și nereușind să își mobilizeze suficient senatorii, mai ales cei care sunt și miniștri, puterea nu a reușit, timp de mai multe ședințe, să asigure cvorumul de lucru necesar dezbaterii și votării legilor.
Nici cu ajutorul prezenței senatorului independent Mircea Geoană, parlamentarii din arcul guvernamental nu au reușit să mențină cvorumul de lucru, de 68 de parlamentari, pentru a trece proiectele aflate pe ordinea de zi.
Una dintre inițiativele legislative adoptate tacit la Senat prevede pedepse pentru agresiuni împotriva medicilor, asistenților medicali, șoferi de autosanitară, ambulanțieri sau orice fel de personal din sistemul sanitar, aflat în exercițiul funcțiunii sau pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii.
Potrivit proiectului de lege pentru completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, vătămarea corporală gravă săvârșită împotriva unui medic, asistent medical, șofer de autosanitară, ambulanțier sau orice fel de personal din sistemul sanitar, aflat în exercițiul funcțiunii sau pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii, ar urma să fie pedepsită cu închisoarea de la 3 la 12 ani.
Tot tacit a trecut de această Cameră legislativă și o inițiativă care prevede că polițiștii care obțin calificativul „nesatisfăcător” de două ori la evaluările sportive periodice își pierd locul de muncă.
Inițiatorul, Iulian Urban, explica, în expunerea de motive, că a propus acest proiect deoarece în structurile Administrației și Internelor au ajuns să fie încadrați în serviciu tot mai mulți polițiști care nu au o conduită fizică corespunzătoare sau care eludează examenele periodice sportive fie prin scutiri medicale nejustificate, fie prin alte motivări.
Alina Novăceanu, Eliana Rădulescu, alinaz@mediafax.ro,eliana@mediafax.ro