Curtea Constituțională (CC) a stabilit, miercuri, că sunt constituționale Legea Dialogului Social și Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic, adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind respinse sesizările parlamentarilor Opoziției.
Guvernul și-a asumat în 18 aprilie răspunderea în fața Parlamentului pe Legea privind salarizarea în 2011 a personalului didactic și pe Legea de Dialog Social.
Cele două legi au fost contestate la Curtea Constituțională de 110 deputați ai grupurilor parlamentare PSD și PNL, sesizările au fost luate în discuție miercuri.
Opoziția a reclamat neconstituționalitatea Legii Dialogului Social invocând, pe de-o parte, faptul că ea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, iar pe de altă parte faptul că anumite articole încalcă unele prevederi din Constituție precum dreptul la asociere sau cel la grevă.
În sesizarea transmisă Curții Constituționale sunt invocate, într-o primă fază, două criterii „extrinseci” de neconstituționalitate a Legii Dialogului Social.
Astfel, petenții afirmă că adoptarea actului normativ prin asumarea răspunderii Cabinetului ar fi devenit, din excepție, o regulă pentru actualul Cabinet.
„Urmează să observați faptul că actuala guvernare a uzitat, până la epuizare, de dispozițiile articolului 114 din Constituția României, transformând practic procedura angajării răspunderii din excepție în regulă. În acest fel a fost evitată procedura normală și firească în cadrul unui stat de drept – dezbaterea parlamentară, în care să se țină cont atât de opiniile exprimate de opoziție cât și ale partenerilor sociali implicați”, scriu semnatarii cererii, care adaugă și faptul că, pentru a nu fi catalogată drept „o procedură de nesocotire a rațiunilor” articolului 114 din Constituție, „angajarea răspunderii (…) nu poate fi făcută oricând, oricum și în orice condiții, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepție”.
O altă problemă „extrinsecă” reclamată este una de tehnică legislativă, opoziția clamând faptul că actul normativ criticat nu are acordul Consiliului Economic și Social (CES).
„Atât normele privind tehnica legislativă cât și prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social instituie obligativitatea existenței avizului consultativ al Consiliului Economic și Social în cazul actelor normative privind politica salarială”, susține opoziția, care apoi remarcă absența avizului consultativ al CES.
„Este unanim recunoscut faptul că, deși avizul este consultativ, în conținutul său solicitarea avizului și existența lui sunt obligatorii. Or, în cazul de față, Guvernul nu a obținut avizul, ci doar un răspuns formal prin care se învedera că, la termenul solicitat, Consiliul Economic și Social nu s-a putut întruni legal”, afirmă semnatarii sesizării de neconstituționalitate.
Aceștia critică și câteva prevederi punctuale din Legea de Dialogul Social, care, în opinia lor, încalcă mai multe prevederi ale Constituției.
Pe de-o parte, aceștia afirmă că noul text de lege restrânge libertatea de asociere în sindicate a anumitor categorii de persoane, precum cele care practică meserii liberale.
„Prin aceste prevederi au fost aduse o serie de restrângeri libertății de asociere în sindicate, respectiv: profesiile liberale sunt exceptate din categoria persoanelor care pot să constituie și/sau să adere la un sindicat, la data constituirii unui sindicat a fost instituită limitarea referitoare la calitatea fondatorilor de salariat al unei singure unități, magistrații nu mai au dreptul conferit legal de a adera la o organizație sindicală”, scriu parlamentarii opoziției.
Aceștia sunt nemulțumiți și de transformarea CES, „în sensul că scopul său va fi pe viitor realizarea dialogului tripartit la nivel național, iar nu realizarea dialogului social”, fapt care, din nou, contravine, în opinia lor, Constituției.
Reprezentanții PSD și PNL critică și „extinderea” categoriilor care nu pot face grevă decât cu condiția asigurării unei treimi din activitate, dar și „limitarea dreptului la grevă” prin instituirea unor noi condiții pentru ca salariații să intre în grevă de solidaritate sau generală.
Ei mai spun că unele prevederi ale legii „nesocotesc” principiile din Constituție referitoare la negocierea colectivă.
„O serie de prevederi din Legea Dialogului Social sunt de natură să aducă atingeri grave dreptului la negociere colectivă. În acest sens stau prevederile prin care: a fost eliminată posibilitatea de negociere la nivel național, a fost suprimat dreptul organizațiilor sindicale de a dobândi reprezentativitate prin afiliere, eliminarea unor garanții ale respectării dreptului la negociere colectivă”, afirmă semnatarii.
Nu în ultimul rând, ei consideră că prevederile criticate aduc atingere drepturilor conferite de Declarația Universală a Drepturilor Omului, despre care Constituția românească vorbește într-unul dintre articole.
