1. Pasca pe la noi se face din făină de grâu cernută prin sită deasă. Acest lucru pentru că Paștile e cea mai mare și mai însemnată sărbătoare de peste an, deci și coptura pentru această sărbătoare este pasca. Și fiindcă această coptură e cea mai însemnată, fără de care, cel puțin în Bucovina, nici nu i-ar veni cuiva a crede că sînt Paștile, de aceea trebuie ca să se facă numai din pâinea cea mai aleasă.
Iar pâinea cea mai aleasă, după credința și spusa românilor, este grâul pentru că el este cinstea mesei. De aceea se face pasca mai ales din făină de grâu.
Cea mai îndătinată și mai răspândită formă, care i se dă păscuței este cea rotundă pentru că se crede și se zice că scutecele cu care a fost Domnul Iisus Hristos înfășat au fost rotunde; apoi în patru colțuri sau mai bine zis patrunghiulare, pentru că și mormântul, în care a fost Domnul nostru Iisus înmormântat a fost pătrat sau patrunghiular».
2. „Călătorind o dată Domnul nostru Iisus Hristos cu apostolii săi prin mai multe sate și orașe spre a face oamenilor bine, și ajungând într-un sat, se opri puțin la un gospodar înainte de a pleca mai departe.
/…/ După ce i-a omenit cum se cuvine, la plecare le-a pus și merinde în desagă.
Mergând ei prin pădure cît or fi mers, l-au întrebat apostolii pe Iisus Hristos: «Când vor fi Paștele?»
– Când veți găsi pâine de grâu în traistele voastre vor fi paștele! – răspunse Iisus.
/…/ Căutând, au găsit în desăgile lor pâinea, pe care le-o pusese gospodarul.
– Bucurați-vă, căci acum sînt Paștele ! – le răspunse atunci Iisus.
Și de atunci îndătinează și creștinii de a face Pasca
(Legendă ce circulă printre sătenii din Capul Codrului – Gura Humorului)
3. După altă legendă, tot din Bucovina, pasca se face de aceea, pentru că Iisus Hristos înainte de a fi prins și răstignit pe cruce, zise învățăceilor săi, că până atunci au mâncat cu toții în decursul Paștelor copturi nedospite și nesărate, adică turte sau azime (cum fac evreii), de acum înainte, însă, vor mînca copturi dospite și sărate, cari se vor numi păști.
4. «Pasca are forma rotundă sau lungăreață și se înfrumusețează pe deasupra cu stafide »
«Cea mai obișnuită formă de pască e cea rotundă cu două împletituri puse la mijloc în forma crucii, închipuind moartea Mântuitorului, mai arareori forma patrunghiulară dar nu tocmai cu forma pătratului».
Grosimea păștii e de un lat de deget ca azima, numai că nu e din aluat nedospit – ci din aluat dospit, în care se pune sare și lapte dulce de vacă, apoi, după împrejurări și capete pisate de cuișoare, scorțișoară pisată și câteodată și șofran.
Atât pe de lături sau margini cît și la mijlocul ei se pun un fel de sucituri sau împletituri, asemenea din aluat, simple sau împodobite la distanțe anumite cu niște steluțe și anume sucitura sau împletitura prima în forma rotundă sau pătrată, după cum e pasca, iar cele de la mijloc în formă de cruce, care însemnează Crucea pe care a fost Mântuitorul lumii răstignit».
