Legea votului uninominal a ajuns, joi, la Monitorul Oficial, pentru a fi publicată, urmând să-și producă efectele la trei zile după aceasta.
Președintele Camerei Deputaților, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat că această lege există „datorită eforturilor Parlamentului, care a înțeles mesajul cetățenilor”.
„Astfel, pentru prima dată, cetățenii României vor putea să-și aleagă parlamentarii pe care îi doresc și-i vor putea trage la răspundere pentru modul în care aleșii lor vor ști sau nu să le reprezinte interesele”, a afirmat Olteanu, potrivit unui comunicat al Camerei Deputaților remis agenției MEDIAFAX.
Președintele Traian Băsescu a anunțat, miercuri, la Stockholm, că a promulgat legea votului uninominal.
Șeful statului a precizat că a trimis în țară o copie a decretului de promulgare, pe fax, iar decretul original va ajunge, joi, prin curier, la Monitorul Oficial, pentru publicare.
Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea senatorilor PRM și PC față de Legea votului uninominal, judecătorii apreciind că legea este constituțională.
În ședința din 12 martie 2008, Curtea Constituțională a luat în dezbatere sesizarea înaintată de un număr de 26 de senatori, în temeiul art.146 lit.a) din Constituție, referitoare la neconstituționalitatea unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și a legii, în ansamblul său.
Criticile de neconstituționalitate au vizat următoarele dispoziții (enumerate în ordinea în care au fost grupate de autorii sesizării, în capitole distincte): art.29 alin.(5), referitoare la constituirea unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente, de către fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidat independent, cu valoare de 5 salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat; art.2 lit.p), art.9 alin.(1), (2) și (3), „precum și alte dispoziții similare” referitoare la drepturile electorale acordate minorităților naționale; prevederile referitoare la numirea judecătorilor în birourile electorale; art.47 alin.(2) lit.c), care prevede un prag electoral raportat la îndeplinirea unor condiții de fapt (obținerea a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaților și a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidații formațiunii competitoare se situează pe primul loc); art.48 alin.(11), privind atribuirea, în primă etapă, a unui mandat candidaților care aparțin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral alternativ; art.12 alin.(1) și art.11 alin.(2) lit.f), care dispun cu privire la delimitarea colegiilor uninominale prin hotărâre a Guvernului; art.77, care modifică Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, în esență dispozițiile privind alegerea președinților consiliilor județene prin vot uninominal; precum și legea, în ansamblul său.
În urma deliberării, Curtea Constituțională, în unanimitate, a constatat că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată.
