Legea răspunderii magistraților este constituțională, potrivit deciziei de miercuri a judecătorilor Curții Constituționale, care a decis în unanimitate în acest sens.
Senatul a adoptat cu 75 voturi „pentru”, 30 de voturi „împotrivă” și șase abțineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul judecătorilor și procurorilor și înființează Inspecția Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Senatul este Cameră decizională. Proiectul fusese respins de Camera Deputaților.
Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul magistraților, inclusiv prin introducerea sancțiunii disciplinare a suspendării din funcție pe o perioadă de până la șase luni.
Prin noua lege, Inspecția Judiciară ar urma să acționeze independent și se va ocupa cu analiza, verificarea și controlul magistraților. Inspecția Judiciară urmează să fie condusă de un inspector șef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure înnoiri, în urma unui concurs organizat de CSM.
Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale, încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii, atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, personalul instanței, inspectori judiciari, avocați, experți sau martori.
De asemenea, constituie abateri disciplinare desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu, refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de părți, nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privind soluționarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea secretului deliberării și a altor informații de aceeași natură.
Absențele nemotivate de la serviciu, imixtiunea în activitatea unui alt judecător sau procuror, folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, nerespectarea în mod grav sau repetat a dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor sunt și ele considerate abateri disciplinare.
De asemenea, nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor ICCJ, precum și exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență constituie abateri disciplinare.
Reaua-credință există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
Grava neglijență există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material și procesual.
Sancțiuniile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul, diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la șase luni, mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an, suspendarea din funcție pentru o perioadă de până la șase luni și excluderea din magistratură.
Acțiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârșite de un judecător se exercită de Inspecția Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiției sau de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De asemenea, acțiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârșite de procurori se exercită de Inspecția Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiției sau procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ.
După vot, ministrul Justițiie, Cătălin Predoiu, a afirmat că, în ceea ce privește inițierea procedurilor disciplinare care țin de atributele sale, nu va întreprinde nimic fără să se consulte cu CSM.
În 20 decembrie PSD a atacat la Curtea Constituțională legea care extinde abaterile disciplinare în cazul magistraților, întrucât ar încalca o serie de prevederi constituționale, printre care cele care stabilesc că justiția este unică, imparțială și egală pentru toți și se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
De asemenea, potrivit PSD, legea încalcă prevederile din Constituție potrivit cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, iar Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.
Secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis, în 16 decembrie, sesizarea Curții Constituționale pe legea răspunderii magistraților, adoptată în 8 decembrie de către Senat.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut, în 15 decembrie, instanței supreme sesizarea Curții Constituționale în cazul legii răspunderii magistraților.
„În condițiile adoptării, astăzi, 15 decembrie 2011, de către Plenul Senatului a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la răspunderea disciplinară a magistraților și reorganizarea Inspecției Judiciare, CSM solicită de urgență punerea în discuția Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității acestei legi înainte de promulgare”, arăta CSM într-un comunicat de presă.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că legea astfel adoptată are prevederi care aduc atingere independenței judecătorului, atât din perspectiva controlului asupra fondului hotărârilor judecătorești, cât și în ceea ce privește reanalizarea unor hotărâri definitive și irevocabile, precum și implicarea Executivului în declanșarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor.
„Aceste prevederi încalcă principiul independenței justiției și principiul separației puterilor în stat, consacrate constituțional, dar și prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește cariera magistraților”, afirmă CSM.
