„Legea lustrației nu va fi votată, deoarece în componența parlamentului se regăsesc persoane care fac obiectul acestei legi”

La Adunarea Generală a Filialei Suceava a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), care s-a desfășurat miercuri în sala cantinei Grupului Școlar „Samuil Isopescul”, adunare în cadrul căreia a fost reales comitetul de conducere al filialei (alcătuit din Alecsandru Jaucă – președinte, Văcăreanu Ana, Vasile Pânzariu și Aurel Nichiforeanu – vicepreședinți) participanții, o mână de foști deținuți, deportați și strămutați din motive politice (din cei cca. 680 de supraviețuitori de pe teritoriul județului) și-au depănat amintirile și și-au făcut cunoscute greutățile și dezamăgirile cu care se confruntă pe plan politic, economic și social. Adunarea, la care au participat ca invitați istoricii și cercetătorii Marian Olaru și Vasile I. Schipor de la Centrul de Studii „Bucovina” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române (care au venit cu propunerea identificării tuturor supraviețuitorilor și catalogării membrilor AFDPR, precum și a realizării unei pagini web dedicată rezistenței anticomuniste din Bucovina, atât din județul Suceava, cât și din partea detrunchiată de la trupul țării „pentru a întregi imaginea istorică a Bucovinei”) a subliniat, „în ciuda ravagiilor pe care timpul și legile biologice le-a efectuat în rândul supraviețuitorilor”, necesitatea strângerii rândurilor acestora „pentru a putea contribui la dezvăluirea adevărului istoric și la formarea unei mentalități sănătoase, libere și responsabile în cadrul unei societăți cu adevărat democratice”. Așa cum a spus Alecsandru Jaucă, președintele reales al filialei sucevene, „la 17 ani de la căderea regimului comunist, se constată că lupta politică și setea de putere continuă să reprezinte mijloace pentru dobândirea unor beneficii personale și de grup, în detrimentul intereselor generale”. „Se constată – a precizat el – abandonarea procesului comunismului, inițiat de luptătorii anticomuniști, iar ultima încercare de a stigmatiza sistemul prin condamnarea sa ca regim nelegitim și criminal a fost boicotată în actualul parlament într-o formă primitivă și agresivă. Se consideră că legea lustrației, care împotriva trecerii timpului poate avea efecte actuale, nu va fi votată, deoarece în componența parlamentului se regăsesc persoane care fac obiectul acestei legi”. „În concepția persoanelor supraviețuitoare ale genocidului comunist – a accentuat Alecsandru Jaucă în încheiere – societatea românească nu-și va regăsi liniștea, normalitatea, decât după ce va reuși să îndepărteze neghina semănată pe terenul său de vechiul regim și întreținută după 1989 de guvernele postdecembriste”.