O Lege a lustrației este utilă și legitimă în actualul context al României dar ea trebuie să evite riscul unor condamnări în bloc și a încălcării drepturilor fundamentale ale omului, au concluzionat joi, participanții la o dezbatere pe temă organizat de Institutul Social-Democrat (ISD).
Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, a subliniat că forma adoptată de Senat asupra legii lustrației conține multe prevederi neconstituționale sau care încalcă drepturile omului. El a apreciat că o aplicare a legii în forma adoptată de Senat lasă deschisă posibilitatea de a fi atacată la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Un singur om lustrat prin lege care va câștiga la CEDO va infirma principiul însuși al legii”, a afirmat Diaconescu.
Asupra pericolului de a condamna în bloc anumite categorii de persoane prin Legea lustrației a atras atenția și Cazimir Ionescu, membru al Colegiului CNSAS. „Nu putem accepta riscul ca legea să lase să planeze pericolul ca mii de oameni lustrabili să fie puși la zid, doar pentru că au făcut parte dintr-o categorie socială sau politică”, a afirmat el. Ionescu a apreciat că Legea lustrației nu ar trebui să-și propună acțiuni de tip revanșard, ci să asigure mijloace prin care mersul societății pe calea democrației să nu fie împiedicat de „cancerul” unor foste structuri care se pot perpetua.
Și Gabriel Andreescu a atras atenția că legea trebuie să circumscrie mai precis categoriile asupra cărora se aplică lustrația. El a apreciat că o astfel de lege este nu doar utilă în România anului 2006, ci și legitimă din cauza „imanenței vechilor structuri comuniste”. Argumentând, Andreescu a avansat exemplul lui Ristea Priboi, despre care a afirmat că ar fi avut un rol fundamental în structurile bănuite de atacul împotriva postului Radio Europa Liberă și a avut funcții extrem de importante în spațiul politic post-decembrist.
Atât Andreescu, cât și Diaconescu, au subliniat faptul că o Lege a lustrației, prin esența ei, implică ideea responsabilității în grup și a condamnării colective a unor categorii de oameni. Cei doi au subliniat importanța delimitării „la filigran” a categoriilor lustrabile, care să nu fie nici prea extinse, nici prea înguste. În context, Diaconescu a dat exemplul formei votate în Senat asupra Legii lustrației, care nu prinde în prevederile ei categorii întregi de foști milițieni și de foști angajați în serviciile de informații militare.
Deputatul Lavinia Șandru a anunțat că, pentru a face operabilă Legea lustrației, PIN va promova în Parlament și o Lege a Arhivelor statului comunist. Prezenta lege prevede că, în cazul anumitor categorii de posibili lustrați, trebuie să existe un verdict din partea CNSAS. Întrucât în prezent Colegiul nu are acces decât la Arhiva fostei Securități, este necesară înființarea unei instituții care să gestioneze și Arhivele din perioada comunistă ale PCR, Armatei, Ministerului de Externe, Bisericii, Instanțelor de Judecată, a argumentat Șandru.
Discutând pe cele două proiecte existente – Legea antinomenclatură inițiată de PIN și Legea lustrației inițiată de PNL și deja adoptată de Senat – directorul executiv al ISD, Anne Jugănaru, a afirmat că din ambele proiecte lipsesc câteva precizări legate de incidențele asupra drepturilor omului. Jugănaru a spus că proiectele de Lege a lustrației implică riscul unor condamnări în bloc a unor categorii insuficient de limitate de foști activiști ai PCR și ai Securității. Ea a atras atenția în context că o Lege a lustrației nu trebuie să genereze posibile încălcări ale drepturilor omului.
