Autoritățile s-au angajat în fața FMI și CE să nu adopte legea insolvenței personale, legea colectării datoriilor sau modificare OUG 50/2010 și lasă de înțeles că vor amâna introducerea proceselor colective privind clauzele colective, potrivit textului scrisorii de intenție transmise FMI.
„Pentru că menținerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea stabilității financiare, vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea inițiativelor legislative (cum ar fi, de exemplu, propunerile privind legea insolvenței personale și legea colectării datoriilor sau modificarea Ordonanței 50/2010), care ar submina disciplina creditării”, se arată în textul scrisorii de intenție.
Guvernul a decis în luna ianuarie să amâne până la jumătatea anului introducerea în legislație a unei prevederi din noul Cod Civil, care le-ar permite asociațiilor de consumatori și Autorității pentru Protecția Consumatorilor să ceară în instanță anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive.
Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a Fondului Monetar Internațional (FMI), care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiționalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenție din anul 2010, când experții internaționali au cerut modificarea cunoscutei Ordonanțe 50, care obliga băncile să transparentizeze costurile creditelor.
„În acest sens, am inițiat un studiu de impact și consultare publică cu toate părțile relevante, pe tema legii procedurale de aplicare a codului civil, cu precădere privitor la prevederile legate de clauzele abuzive din contractele de împrumut, premergător adoptării acestei legi”, se mai spune în noul text al scrisorii de intenție.
Băncile ar putea pierde 5 miliarde de lei (1,1 mld. euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive din contractele de credite de retail, potrivit unui studiu de impact realizat de BNR.
Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de o instanță printr-un astfel de litigiu.
Simularea BNR a luat în calcul toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanțele de judecată, inclusiv în condițiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înțelegeri negociate.
Legea prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedește negocierea. Potrivit unor surse judiciare, studiul de impact arată o deteriorare a situației financiare doar în cazul a două bănci mari, însă nici în această situație nu ar fi vorba de vreun pericol pentru ca vreo instituție de credit să intre în faliment ca urmare a aplicării prevederii.
BNR s-a opus inițiativelor legislative în ambele situații (inclusiv în cazul OUG 50/2010) și a făcut lobby pe lângă autorități pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.
Instituțiile de credit, sprijinite de Banca Națională, susțin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar trebui să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiție și Casație, ca o excepție de la lege, pentru că deciziile în astfel de spețe privesc o masă largă de populație și ar trebui judecate de o instanță superioară.
Codul Civil prevede ca aceste procese să aibă ca primă instanță tribunalul, iar sentința definitivă să fie pronunțată de Curțile de Apel. Dacă Guvernul acceptă să legifereze o excepție în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori și furnizori, pentru a nu se crea discriminare.
O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casație și Justiție mii de procese între populație și furnizori de electricitate, telefonie, sau apă și canalizare.
