Senatorii au amânat, miercuri, luarea unei decizii privind proiectul Legii asistenței sociale, inițiat de Guvern, după ce, în urma unor dezbateri în contradictoriu care au durat mai multe zeci de minute, președintele de ședință, Ioan Chelaru (PSD), a constatat lipsa cvorumului de lucru.
Anterior, prin votul majoritar al senatorilor, Senatul a decis să nu prelungească programul de lucru peste ora stabilită anterior astfel încât dezbaterile la acest proiect să poată fi finalizate.
În timpul dezbaterilor, senatorii opoziției au susținut că forma actuală a proiectului de act normativ ar putea fi îmbunătățită dacă acesta ar fi retrimis la comisia de specialitate pentru un raport suplimentar, însă, propunerea făcută în acest sens de senatorul PSD Dan Șova a fost respinsă cu 51 de voturi „pentru” și 56 de voturi „împotrivă”.
„Doamna ministru Sulfina Barbu este într-o situație delicată – trebuie să susțină un proiect de lege avansat de domnul Sebastian Lăzăroiu, care a fost ministru atât de puțin timp, însă, a lăsat o moștenire atât de grea, inclusiv acest proiect de lege”, a declarat senatorul social-democrat.
Viceliderul grupului senatorilor PSD Alexandru Cordoș a precizat că PSD nu poate vota un proiect de lege care „nu răspunde exigențelor unei legi-cadru”, așa cum este cazul legii asistenței sociale, care urmează să modifice un număr de cincisprezece legi.
„Grupul parlamentar al PSD nu va vota o astfel de lege. Ea trebuie îmbunătățită. Cu toată responsabilitatea trebuie să oferim românilor o lege dreaptă, care să ajungă la cei care au nevoie de servicii sociale, și nu o lege care să arunce toată povara cheltuielilor pe umerii primarilor. De aici ar fi numai un pas până să ajungem ca cei de la putere să acorde, după bunul plac, banii necesari autorităților locale”, a menționat Cordoș.
De asemenea, senatorul PNL Minerva Boitan s-a declarat îngrijorată că fondurile necesare autorităților locale pentru a asigura asistența socială celor care o solicită ar putea fi repartizate „după coloristica politică a primarului”.
„Acest proiect de lege este partitura românească a asistenței sociale de tip european. Fostul ministru spunea că prin acest proiect de lege se dorește scăderea dependenței indivizilor față de stat, însă putem realiza acest lucru numai dacă avem programe naționale de recuperare și de inserție și reinserție socială. De asemenea, spunea că trebuie să creștem prestațiile sociale, însă, acestea se fac pe bani. În condițiile în care trebuie să reducem cheltuielile cu 0,8% din PIB, cu ce vor fi plătiți asistenții sociali?”, a mai spus senatorul PNL.
Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, care a susținut, în plen, adoptarea proiectului de lege, i-a informat pe senatori că ministerul pe care îl conduce alocă pentru aceste servicii 14 miliarde de lei pe an (3,8 miliarde de euro).
„În ce privește cifrele, vă vom comunica în cel mai scurt timp toate datele, însă la acest moment vă pot spune că avem 640.000 de beneficiari cu handicap, 330.000 pentru încălzire, pentru creșterea copilului – 200.000 și 221.000 pentru venitul minim garantat. În ce privește alocațiile copiilor, vorbim de patru milioane de beneficiari”, a declarat ministrul.
„Legea răspunde mai multor cerințe. Dorim să primească ajutor cei care au nevoie, care sunt în categorii sociale defavorizate. Avem nevoie însă de o lege. Vă rog să aprobați raportul comisiei pentru ca legea să ajungă la Camera Deputaților, unde, sunt convinsă, vom avea discuții aplicate în Comisia pentru muncă”, le-a cerut Sulfina Barbu senatorilor.
Dezbaterea Legii asistenței sociale a fost amânată și în 14 septembrie de plenul Senatului, reprezentanții PSD și PNL fiind majoritari la votul prin care s-a propus scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi.
Potrivit expunerii de motive la proiectul de lege, scopul actului normativ este de a crea cadrul legal și instituțional unitar și coordonat prin care se stabilesc principiile și regulile generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și funcționare a sistemului în vederea asigurării condițiilor adecvate pentru elaborarea și implementarea politicilor publice sectoriale din domeniul asistenței sociale.
Prin proiectul de lege se înființează, pe lângă Ministerul Muncii, Agenția Națională pentru Prestații Sociale, Inspecția Socială și Observatorul Social, Institutul Național de Evaluare a Dizabilității, instituție ce ar urma să fie înființată prin reorganizarea structurilor existente la nivelul Casei Naționale pentru Plata Pensiilor și al Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Proiectul propune o nouă modalitate de stabilire a cuantumurilor și nivelurilor beneficiilor sociale, respectiv prin aplicarea unui coeficient de echivalență asupra indicatorului social de referință utilizat pentru stabilirea unor drepturi de asigurări de șomaj.
Potrivit propunerii Guvernului, beneficiile sociale susținute din bugetul de stat vor putea fi solicitate de persoane care corespund criteriilor prin utilizarea unui „formular unic de cerere”.
În privința numărul asistenților sociali, legea prevede ca acesta să fie stabilit în raport cu numărul beneficiarilor măsurilor de asistență socială, respectiv un asistent social la 300 de asistați.
Dacă legea va fi adoptată, în categoria persoanelor ce pot beneficia de asistență socială vor putea fi încadrate și persoanele fără adăpost, care sunt astfel definite pentru prima dată într-o lege drept „categorie socială formată din persoane singure sau familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar, juridic sau din pricina unor situații de forță majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuți, se află în incapacitatea de a susține o locuință în regim de închiriere sau sunt în risc de evacuare, se află în instituții sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de două luni, să fie externate, respectiv eliberate și nu au domiciliu”.
Legea, care reprezintă prioritate legislativă a Guvernului, are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
