„Legea amantei”, trecută prin Senat și Camera Deputaților

Deputații și senatorii români sunt, din punctul de vedere sexual, niște adevărate aparate de compostare. Fiecare are câteva duduci țâțoase și bulănoase extraconjugale prin jur, pe care le rotește pe ștromeleag, după cum îi dictează imaginația. De cele mai mai multe ori, pentru preludiu și postludiu, se folosește banul public. Ce să-i faci? Sunt stresați de chestiunile țării și se destresează și ei cum pot.
N-aș fi supărat de asta. Că doar aidoma se relaxează și ăia din țările mai cu pretenții ca a noastră. Dar mi-e necaz când îi văd la televizor cum se strâmbă când vine vorba de legalizarea prostituției (ceea ce ar aduce PIB-ului un spor de doi la sută, chiar mai mult). Întreb și eu: oare ceea ce fac fetele alea cu ei nu tot prostituție se cheamă?
Unul dintre deputați a fost mult mai tranșant în „Legea amantei”, care e valabilă numai pentru ei, parlamentarii. Pentru că era numit șef de comisie parlamentară, a avut dreptul la o asistentă suplimentară în București, cu o leafă lunară de circa o mie de euro.
Știți ce-a făcut alesul nostru, pentru a alege persoana competentă? A dat un anunț la ziar, pentru angajare. Unde? În „Evenimentul”, ziarul ăla prost, răspândit în toată Moldova, care e folosit numai pentru anunțuri și la urmă pentru împachetat slănină.
Dintre toate candidatele, deputatul a selectat-o pe cea mai dotată. Eliminatorii au fost măsurătorile de calitate: circumferința bustului, a taliei, alea-alea. Epilarea inghinală a punctat și ea, că doar parlamentarii români promovează vizibilitatea și luptă constant pentru instaurarea ei. A contat însă și experința în domeniu. În domeniul sexual, normal.
Aspirantele cu silicoane au fost excluse fără milă. Ce naiba, umblăm cu falsuri?
După cum e de vreun sfert e veac obiceiul pe la noi, proba orală a fost cea decisivă. Credeați că degeaba se spune că „gura bate curul”?
Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare.