Halourile provocate de luminile artificiale prezente deasupra Europei au un impact negativ asupra florei, faunei și chiar asupra vieții umane, informează cercetătorii francezi, într-un studiu citat de cotidianul Le Figaro. Mai multe state europene au introdus deja în textele lor legislative norme de combatere a poluării luminoase. În Franța, un proiect de lege care va fi dezbătut în curând va oferi autorităților locale mijloacele pentru „a preveni, suprima sau limita” emisiile luminoase dăunătoare.
Acestea sunt foarte numeroase, conform părerii specialiștilor reuniți de curând într-o conferință organizată la observatorul astronomic de la Meudon, în apropiere de Paris. Când a fost construit acest observator, în 1876, nopțile întunecate din acea perioadă le permiteau astronomilor să scruteze nestingheriți bolta cerească, dar, în prezent, acel loc este înconjurat un halou de culoare galbenă, consecința directă a iluminării excesive din Paris. Este un fapt întâlnit frecvent în jurul marilor aglomerări urbane.
Conform atlasului mondial Cinzano, care se referă la luminozitatea artificială nocturnă, halourile luminoase se extind cu 5% pe an în Europa, iar în metropole ele blochează vizibilitatea a 90% dintre stele.
Consecințe numeroase
Există și alte consecințe, printre care și „impactul asupra faunei, care este unul extrem de important”, după cum declară Marc Thery, cercetător în ecologie din cadrul Centrului Național pentru Cercetări Științifice (CNRS). Indiferent dacă lumina artificială au un rol atractiv sau repulsiv, „aceasta dezorientează, totuși, multe insecte, mamifere, reptile și păsări migratoare, care se orientează în funcție de stele”, a adăugat Thery. Studii recente asupra florei au demonstrat existența unui „anumit impact asupra creșterii și înfloririi plantelor”, a declarat același cercetător.
Și mai grav ar putea fi, însă, impactul sanitar. „Dacă astronomii au fost îngrijorați de acest aspect în ultimii 50 de ani, abia în ultimii zece ani experții au început să fie îngrijorați și de impactul asupra oamenilor”, a declarat Jean-Francois Doré, membru al Agenției franceze pentru securitate sanitară a mediului și a muncii (AFSSET).
Studii efectuate asupra femeilor care lucrează noaptea au demonstrat o frecvență mai mare a cancerului mamar în rândul lor, „chiar dacă până în prezent nu se știe foarte exact dacă e vina lipsei de melatonină sau a programului de lucru decalat”, a comentat doctorul Doré.
„Nu trebuie să luminăm mai puțin, ci să luminăm mai bine”
În final, nu trebuie neglijat nici rolul important deținut de studierea cerului în cultura umanității. „Dacă estompezi cerul, înseamnă să reduci orizontul la doar câteva sute de kilometri. E ca și cum am scurta orizontul temporal la doar câteva zile”, a declarat Olivier Las Vergnas, președintele Asociației franceze de astronomie.
„Nu este neapărat vorba să luminăm mai puțin, ci să luminăm mai bine”, a explicat Nathalie Kosciusko-Morizet, secretar de stat în ministerul francez al Ecologiei. Inițiatoare a unui proiect de lege, Morizet explică și faptul că se poate obține astfel o importantă economie de energie. Prin modificarea instalațiilor publice actuale, înlocuind mai ales cele trei milioane de becuri pe bază de vapori de mercur, care luminează atât cerul cât și solul, colectivitățile teritoriale vor putea să obțină o economie de 40% în privința cheltuielilor pentru iluminarea publică.
