La Fălticeni

Lecție de istorie cu Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române



Academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, s-a întâlnit cu un numeros public din urbea de pe Șomuz
Academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, s-a întâlnit cu un numeros public din urbea de pe Șomuz

Vineri, 30 august, în cadrul Festivalului de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic”, academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, s-a întâlnit cu un numeros public din urbea de pe Șomuz, cu profesori și cadre universitare din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, dar și din alte localități, care au dorit să participe la o întâlnire despre istoria poporului român, educația prin istorie, căutarea adevărului istoric, istoria ca instrument de guvernare sau ca formă de manipulare.
În deschiderea conferinței, preotul Liviu Mihăilă, președintele Asociației „Fălticeni Cultural”, a explicat pe scurt importanța acestei întâlniri a reprezentantului autorizat al celei mai înalte instituții de cultură și știință, Academia Română, cu locuitorii orașului care a dat șapte membri ai Academiei Române: Nicu Gane, Alexandru Lambrior, Eugen Lovinescu, Artur Gorovei, Mihai Băcescu, Mihail Șerban, Ion Irimescu, și îi are aproape sufletește pe alți doi, Mihail Sadoveanu și Theodor Ștefanelli.
Discursul lui Ioan Aurel Pop, urmat de discuțiile purtate cu cei din sală, au constituit un moment de reverență intelectuală pentru că s-a vorbit despre întâmplări, evenimente, procese care au marcat istoria noastră, calificată de către unii ca o rușine perpetuă și de alții ca o glorie eternă. Pentru efortul de a ajunge la Fălticeni, președintele Academiei Române a fost răsplătit cu placheta Festivalului de teatru și cu un portret realizat de graficianul Mihai Pânzaru PIM.
Istoria nu este formată din fapte de repetiție, istoria este formată din faptele de succesiune
Președintele Academiei Române a vorbit despre slavismul pretins al românilor, acțiunile trolilor ruși, educația prin istorie, căutarea adevărului istoric, manipulare și a detaliat o parte a evenimentelor din vremea dacilor și a romanilor, precum și a Imperiului Otoman. În cuvântul său, cărturarul a insistat asupra faptului că ignorarea cunoașterii trecutului este un act cu consecințe catastrofale, dar a făcut referire și la existența regulilor și a principiilor care îi ajută pe istorici să ajungă la adevăr, obstacolele care există în calea cunoașterii istoriei, o serie venind din interiorul societății contemporane și chiar din interiorul breslei istoricilor.
„Din pricina acestor obstacole unii pretind că istoria nici nu poate fi cunoscută. Trecutul a fost, nu îl putem reconstitui, nu am cum să-l scot din mormânt pe Ștefan cel Mare și să văd dacă sfatul lui din Cetatea Sucevei la 1484 era așa cum este reprezentat foarte frumos în Muzeul din Suceava. Prin urmare istoria nu este formată din fapte de repetiție, ca științele naturii, istoria este formată din faptele de succesiune. Odată ce s-a întâmplat, ele nu se mai pot repeta, chiar dacă unii spun că istoria se repetă. Nu se repetă niciodată identic, pot anumite fapte și întâmplări să fie asemănătoare. Și atunci pentru reconstituirea trecutului este nevoie de foarte mult efort”, a afirmatrectorul Universității “Babeș-Bolyai”.
Trecutul a fost dintotdeauna important pentru prezent și viitor
Academicianul Ioan Aurel Pop consideră că trendul contemporan este unul de ignorare a trecutului, iar acest lucru este cauzat de forțe care promovează ideea că memoria este inutilă, cu toate că trecutul a fost dintotdeauna important pentru prezent și viitor, iar întâmplările din trecut, ca și cele din viață în general, sunt bune, rele, oarecare, absurde, banale și pot fi selectate subiectiv pentru a servi anumitor scopuri.
„Cu alte cuvinte, pot să scot din trecut numai fapte bune, le las la o parte intenționat pe cele rele și pot demonstra că un popor a fost cel mai glorios din lume, dacă extrag numai faptele glorioase. Dreapta cumpănire este foarte dificilă, calea de mijloc e foarte greu de atins. S-a susținut în anumite perioade fie că istoria românilor este glorioasă, plină de victorii și de realizări unice, fie că este mincinoasă, plină de înfrângeri și de cedări jalnice și lașe. Regimul Ceaușescu a preferat prima variantă, în ultima fază spunând că suntem geniile de pe pământ, el este geniul Carpaților și noi pe lângă el, iar poporul nostru este cel mai vrednic și construiește societatea socialistă multilateral dezvoltată. Apoi a urmat o perioadă în care s-a spus că nu am făcut nimic, am fost niște amărâți, nu am construit nimic de-a lungul vremii, am început și nu am terminat, nu am reușit să finalizăm, nu suntem capabili. Cunoașterea trecutului nu se poate face la întâmplare. Ea trebuie făcută de cercetările specialiștilor”, a spus Ioan Aurel Pop.
Istoria noastră este viața noastră
Alte subiecte abordate în cadrul discuției au fost și cele despre adepții gloriei eterne care susțin că românii sunt cel mai vechi popor din lume, dulcele de a nu face nimic, cele despre limba română, singura țară care are un imn dedicat limbii fiind o țară românească vecină cu noi.
„Fac în fața dumneavoastră o pledoarie pentru școală, pentru educație, pentru școală tihnită și bine făcută la vremea ei. Vorba dulce a mamei, a bunicii, pletele albe ale bunicului și privirea sever învăluitoare a tatălui, pâinea aburindă de pe vatră și mirosul de cozonaci de la Crăciun sau Paște, neamurile care vin încă la colindat, vecinii care își dau binețe în aceeași limbă, versul lui Eminescu, doina de jale din Balada lui Ciprian Porumbescu și câte altele, toate acestea te fac român. Dar între atâtea elemente identitare trebuie neapărat să pomenim și lecțiile de istorie. Cunoașterea corectă a trecutului poporului nostru, cu bunele și cu relele sale, ne poate face să ne prețuim neamul sau, dacă nu, măcar să nu îl urâm. Dacă apar cârcotitori, nu trebuie să îi credem pentru că urmăresc să ne disloce, să ne risipească, să ne dezorienteze. Bunii și străbunii au făcut o limbă și au făcut o țară și țara ne-a ajutat să trăim până astăzi. Și limba. Și dacă ar fi numai aceste două lucruri, limba și țara, tot ar trebui să fim încrezători și să ducem neamul acesta binecuvântat mai departe pentru că unele popoare sunt vântură lume, nu au țări, unele nu au nici limbi, trăiesc prin religii. Istoria noastră este viața noastră. Și dacă o învățăm și o știm nu devenim mai buni, nici mai deștepți, nici mai pregătiți pentru viitor, dar putem să ne simțim oameni între oameni, să știm de ce suntem români, să nu ne rușinăm de acest lucru, ceea ce înseamnă mult”, a fost îndemnul academicianului Ioan Aurel Pop.
Manipularea prin eliminarea culturii din educație
Academicianul a mai declarat că prin înlocuirea din sistemul de educație primară și secundară a disciplinelor școlare consacrate și care au dat măsura valorii lor în societate (istorie, geografie, limba și literatura română, botanică, zoologie, anatomie, limbi clasice etc.) cu alte „discipline școlare” având teme care preocupă lumea în prezent, tinerii ajung la un nivel minim de cunoștințe de cultură generală, nivel care nu îi ajută să se orienteze în lumea contemporană și cad pradă celor mai dureroase și periculoase experiențe și experimente care se fac astăzi, prin ademenirea ușoară spre direcții dorite de comunicatorii interesați. Un om neinformat crede mult mai ușor o știre din mass-media, iar astăzi se manifestă, în peisajul cotidian, adevărați specialiști în „știri false” (fake news), iar întrebarea care se pune este: Cum să poți distinge între adevăr și minciună, dacă nu ai înmagazinate în mintea ta cunoștințele de bază despre lumea aceasta, ca să poți compara?
“Setea de putere nu e omenească, e drăcească, noi trebuie să avem sete de știință, de bunăvoință, de adevăr și dreptate. Toate regimurile politice au folosit istoria ca instrument de guvernare, ca formă de manipulare. Au avut ideologi care au scos din istorie acele fragmente care erau convenabile. De exemplu, regimul comunist a scos din istorie numai înfăptuirile țăranilor și muncitorilor, răscoale, greve, restul lucrurilor mari le-au lăsat deoparte, asta înseamnă manipulare. Astăzi mă îngrozesc când văd fake-news cu care suntem bombardați.
La noi manipularea se face astăzi mai mult prin mijloacele de difuzare în masă, că politicienii nici nu știu istorie, nici nu le pasă de istorie. La noi manipularea se face de forțe intelectuale oculte și de străini mai ales de la Moscova și Sankt Petersburg, prin aceste echipe care intră pe rețele de socializare, se dau Popescu sau Ionescu și strecoară venin, o vorbă bună, una pe lângă și apoi te conving. Cred că putem lupta cu această manipulare încercând să citim despre trecut lucrările făcute de oameni onești și dezinteresați și care au echilibru în ele. Ca să avem discernământ trebuie să facem școală serioasă, dar din păcate nu se mai face școală serioasă”, a mai spus academicianul Ioan Aurel Pop.


Președintele Academiei Române a fost răsplătit cu placheta Festivalului de teatru
Președintele Academiei Române a fost răsplătit cu placheta Festivalului de teatru
Academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, s-a întâlnit cu un numeros public din urbea de pe Șomuz
Academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, s-a întâlnit cu un numeros public din urbea de pe Șomuz


Recomandări

Meșterul popular Teodore – Adrian Negoiță: „Aduc cu mine tradiția locului și bucuria care mi-a fost întipărită de bunici în a trăi și a povesti despre satul românesc”

Meșterul popular Teodore – Adrian Negoiță: „Aduc cu mine tradiția locului și bucuria care mi-a fost întipărită de bunici, în a trăi și a povesti despre satul românesc”
Meșterul popular Teodore – Adrian Negoiță: „Aduc cu mine tradiția locului și bucuria care mi-a fost întipărită de bunici, în a trăi și a povesti despre satul românesc”

Cockteil… cu amor, umor și poezie. Istorii ițcănene (2)