Le-a venit rândul

Ultimul act al Cupei României s-a încheiat cuminte, cu cel mai probabil scor. Mai mult, acest 1-0 s-a scris în dreptul echipei căreia îi venise rândul. Măcar din punct de vedere al tradiției, căci din punct de vedere sportiv petroliștii n-au fost cu mult deasupra ceferiștilor în finală. Recentele manifestări de peșteră nu i-au făcut pe jucătorii galben-negri prea simpatici publicului neutru, iar pe Contra nu ți-ai dori să-l ai vecin nici ca spectator, cei aflați în preajma sa pe Arena Națională s-au putut convinge. Golul care a decis finala a fost reușit tot de Bokila, un jucător remarcabil, dar căruia mi se pare că i se amplifică valoarea. Destui jucători din eșaloanele inferioare ale unor campionate vestice au făcut carieră în România, dar diferența se simte la mentalitate. Ei vin aici, la limita UE, cu un sentiment de superioritate, cum se duceau legionarii romani prin extremitățile imperiului. Și la noi găsești jucători plesnind de talent pe la județ, însă de obicei aceștia suferă blocaje când se ridică pretențiile și nu există răbdare cu ei. Revenind la golul pentru care lui Bokila i s-au acordat toate meritele, deoarece l-ar fi făcut pe Cadu din preluare, mie mi s-a părut în primul rând neinspirat căpitanul clujenilor, care n-a apreciat corect traiectoria mingii și a ieșit la intercepție. Odată ratată aceasta, lui Bokila nu-i putea fi prea greu să preia spre poartă, urmarea fiind acea finalizare, într-adevăr, de excepție. Dar, în cazul în care Cadu ar fi ales să iasă direct pe adversar, la blocaj, Bokila ar fi trebuit să găsească o altă rezolvare, mai dificilă. Una peste alta, Cupa a ajuns unde trebuie, la singura echipă capabilă să ia punct Stelei în deplasare (când aceasta evolua cu titularii, desigur!), la un club cu infrastructură și cu număr impresionant de suporteri. De văzut dacă în sezonul viitor vor avea forța de a ținti mai sus.
Depășind subiectul fotbal, să amintim că s-a intrat în săptămâna a doua la Roland Garros și nici o surpriză majoră n-a încălzit atmosfera surprinzător de friguroasă de la Paris (veterana Kimiko Date a jucat cu vestuță și colanți trei sferturi!). Totuși, poate mai surprinzător a fost jocul de uzură pe care l-a etalat Nadal. Până acum, spaniolul a fost foarte zgârcit cu loviturile direct câștigătoare, dar poate nu vrea să și le consume…