România ocupă locul trei în UE în funcție de ponderea investițiilor în PIB, dar nevoile sunt nelimitate și trebuie prioritizate, întrucât primăriile nu pot avea „și școală, și poduri, și dispensar, și drumuri și stadioane”, consideră economistul-șef al BNR, Valentin Lazea.
„Foarte important de înțeles este că România, ca și pondere în PIB a cheltuielilor de investiții, se află printre primele trei locuri în Europa, numai că nu ne-ar ajunge nici 100% din PIB la cele 40.000 de proiecte deschise astăzi. O primărie nu poate să aibă și școală, și poduri, și dispensar, și drumuri și stadioane, cum și-au deschis toate în ultimii 20 de ani. Ceea ce se întâmplă în unele locuri la nivel central trebuie replicat la toate nivelurile. Și atunci avem acest paradox, cheltuieli de investiții ca procent din PIB printre cele mai mari din Europa și necesități nelimitate și neprioritizate”, a spus Lazea, în cadrul unei conferințe organizate de Consiliul Investitorilor Străini (CIS).
El a arătat că prioritizarea investițiilor este necesară și datorită faptului că este solicitată de Comisia Europeană, în cadrul semestrului european.
„Șitiți că România trebuie să trimită în fiecare primăvară programul național de reformă și programul de convergență, iar acestea trebuie să fie consistente unul cu altul. Este un exercițiu de prioritizare care poate ajuta autoritățile să-și definitiveze anumite proiecte. Este un bun exercițiu”, a spus economistul.
Pe de altă parte, Lazea a atras atenția că este nevoie de conștientizarea diferențelor regionale importante existe în România.
„Trebuie să conștientizăm că România este pe locul doi ca diferențe regionale, după Marea Britanie. Programul acesta nu vorbește nimic despre Moldova. Nu s-ar părea că în România suferă foarte multă lume de teama dezechilibrelor regionale și lucrul acesta se vede, suntem pe locul 26 din 27 de state”, a subliniat economistul-șef al BNR.
Întrebat despre dublarea investițiilor străine directe în primele două luni ale acestui an, Lazea a menționat că cifra este îmbucurătoare, dar nu este extrem de relevantă întrucât perioada este prea scurtă pentru a trage concluzii și trebuie să existe referire la faptul că anul trecut a fost foarte slab, deci există un efect de bază.
Totodată, Lazea a spus că mai important decât cantitatea investițiilor străine realizate este calitatea investitorilor.
„S-a vehiculat o cifră de cantitate. S-a vorbit de aproximativ 25 de miliarde de euro în următorii 5-6 ani. Ceea ce pare foarte plauzibil, dacă până acum a atras circa 50 de miliarde de euro. Dar mai important decât cantitatea mi se pare calitatea investitorilor, și calitatea sau tipul de investitorii pe care România sau orice țară o atrage depinde de condițiile macroeconomice și condițiile instituționale”, a continuat economistul.
El a menționat că în România condițiile macroeconomice vor trebui să respecte criteriile de convergență nominală.
„Deci nu vom avea – poate mulți investitori străini speră – o relaxare pe partea de inflație, deficite extern și intern, datorie publică și așa mai departe, nu numai pentru că suntem acum parte din pachetul euro plus și acordului cu FMI, ci și pentru că chiar dacă nu am face parte din cele două programe piața de capital ar penaliza brusc și sever orice fel de derapaj”, a explicat Lazea.
El a precizat că riscul de țară pentru România s-a îmbunătățit semnificativ în ultima perioadă.
„Condițiile macroeconomice sunt jumătatea din garanția că vom atrage o anumită calitate de investitori străini. Pentru că trebuie să spunem deschis sunt unii investitori străini care se simt bine dacă condițiile macroececonomice sunt relaxate și subrede, sunt alții cărora le convin condițiile instituționale la limita legalității, dar nu de ei vorbim, ci de cei serioși. Astfel, în ceea ce privește condițiile instituționale, trebuie să spunem că studii internaționale au relevat faptul că investitorii străini serioși se uită la patru aspecte: flexibilitatea forței de muncă, infrastructură, funcționarea justiției și adâncimea piețelor financiare”, a mai arătat Lazea.
Economistul-șef al BNR a arătat că Guvernul a „făcut destul de multe” în privința flexibilizării pieței muncii, iar lucrurile au început să „se miște” în sectorul de infrastructură.
Investițiile străine directe în România au crescut de peste două ori în primele două luni ale acestui an, la 294 milioane de euro, comparativ cu suma de 140 milioane de euro raportată pentru perioada similară a anului trecut, conform datelor BNR.
CIS a dezvoltat un punctaj de la 1 la 5 prin care a măsurat practicabilitatea proiectelor, iar autostrada Nădlac – Sibiu a obținut cel mai mare punctaj, de 4,6. Investiția este estimată la 3 – 4 miliarde euro, din care costuri bugetare pe termen mediu de numai 580 milioane euro, restul reprezentând cofinanțare de la Uniunea Europeană. Acest proiect ar avea ca impact o creștere de 3,6 puncte a PIB pe termen mediu, perioadă în care va duce la crearea a 74.000 de noi locuri de muncă.
Al doilea punctaj, de 3,3, a fost obținut de autostrada București-Brașov, urmat de continuarea proiectelor de infrastructură cerute de Ford, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii rutiere și de căi ferate Craiova -București și a portului Constanța, și hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești.
Top 5 Priorități Investiționale propus de CIS este completat de proiectul paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI), „care ar putea repoziționa România pe harta globală în domeniul cercetării”. Potrivit CIS, proiectul ar putea atrage investiții totale de un miliard de euro în următorii șapte ani, iar la finalizare Măgurele ar putea deveni un centru tehnologic de referință și ar putea atrage investiții suplimentare cum ar fi un centru de back-up și dezvoltarea de unități medicale avansate. O parte din costuri ar putea fi acoperită tot din fonduri europene.
Raportul CIS arată că primele cinci priorități investiționale ar avea un impact în următorii cinci ani de 9,5 puncte în creșterea PIB și ar duce la crearea a 189.000 de locuri de muncă. Investițiile totale calculate de CIS s-ar ridica la 10 miliarde euro, din care costuri bugetare numai 2,4 miliarde euro. În același timp, aceste proiecte ar aduce venituri bugetare suplimentare de 3,6 miliarde euro.
