– Salariul mediu brut din România a avut, începând cu 2001, o creștere anuală cu mult peste ratele înregistrate în țările din Regiune, precum Bulgaria, Polonia, Croația, Slovenia sau Ungaria
Salariul mediu brut din România a avut, începând cu 2001, o creștere anuală cu mult peste ratele înregistrate în țările din Regiune, precum Bulgaria, Polonia, Croația, Slovenia sau Ungaria, a declarat, vineri, economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea.
Oficialul BNR a arătat, la un seminar organizat de Societatea Economică Română (SOCER), că în ultimii patru ani, salariul mediu brut din România a avansat cu cel puțin 22,5% pe an, nivelul corespunzător lui 2004. Veniturile salariale medii au urcat cu 48,9% în 2001, 27% în 2002 și 24% în 2005.
În același timp, țările din regiune au consemnat creșteri salariale de sub 10% anual, mediile din 2004 plasându-se în intervalul 2% – 7%, cu mult sub ceea ce s-a întâmplat în România.
Lazea a confirmat calculele experților Fondului Monetar Internațional, care au susținut că în perioada octombrie 2004 – octombrie 2005 salariile bugetarilor din România au crescut cu 50%. El a afirmat că și în cazul profesorilor a existat o majorare în termeni reali a salariilor de peste 40%.
În opinia lui Lazea, menținerea deficitelor publice și a salariilor în limite rezonabile va fi esențială anul viitor pentru succesul dezinflației.
Pe de altă parte, economistul șef al BNR a ținut să precizeze că estimarea privind inflația pentru acest an, de 9,1%, publicată în raportul Comisiei Europene reprezintă valoarea medie, care este foarte apropiată de nivelul prognozat de banca centrală și nu inflația decembrie/decembrie.
„Noi ne menținem previziunile de 8,1% – 8,3% pentru inflația raportată decembrie la decembrie. Cred că este regretabil că după atâtea discuții privind inflația se mai fac, încă, astfel de confuzii”, a adăugat Lazea.
Vorbind despre riscurile de derapaje de la programul de încetinire a inflației, Lazea a susținut că în cazul unei cereri în creștere necontrolată s-ar putea ajunge chiar la o reinflamare a inflației.
În ceea ce privește nevoia de fonduri pentru proiecte de infrastructură, economistul șef al BNR este de părere că banii disponibili depășesc proiectele „adevărate”.
„Nu există proiecte, există doar gânduri. Dacă-i întrebi pe cei care spun că au proiecte unde sunt studiile de fezabilitate, unde sunt terenurile pe care se construiește sau avizele de mediu și celelalte autorizații, vei vedea că nu dețin nimic”, a adăugat Lazea.
