Numărul de muncitori români care lucrează în străinătate nu va crește semnificativ după momentul aderării României la Uniunea Europeană, întrucât migrația s-a petrecut deja după eliminarea vizelor, în anul 2002, a afirmat, joi, economistul șef al BNR, Valentin Lazea.
Mai mult, oficialul băncii centrale se așteaptă, pentru perioada următoare, ca un număr tot mai mare de români să revină în țară, având în vedere statutul lor social mai scăzut în străinătate și potențialul de creștere oferit de economia românească.
O cercetare statistică din 2004 indică un număr de aproximativ două milioane de muncitori români care lucrează în străinătate.
În opinia lui Lazea, la temperarea migrației forței de muncă vor contribui restricțiile pe piața muncii impuse de statele membre pentru noile țări integrate, precum și ritmul de creștere a salariilor din România.
În majoritatea statelor emergente, migrația forței de muncă s-a produs la extremele populației din punct de vedere al educației, respectiv muncitori fără calificare, obligați să-și asume riscuri, sau angajați cu un grad foarte ridicat de pregătire, care au așteptări peste oferta internă.
Lazea respinge ideea unor plecări semnificative din segmentul de mijloc al populației, odată cu oficializarea în parte a circulației transfrontaliere de forță de muncă, după aderarea României, considerând că evoluția salarială din țară îi va motiva pe acești angajați să rămână.
Totuși, numărul românilor care muncesc în străinătate nu va cunoaște foarte curând o reducere semnificativă.
Experiența altor state, membre UE de peste 20 de ani, arată că numărul lucrătorilor din străinătate rămâne ridicat.
Potrivit directorul Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea, state precum Grecia și Portugalia sunt și în prezent mari beneficiare de transferuri de la conaționali care muncesc în afara țării.
În România, transferurile curente au însumat anul trecut peste patru miliarde de euro, cea mai mare parte reprezentând bani remiși de muncitorii angajați în țările din UE.