Singura soluție pentru ieșirea din criză o reprezintă ajustarea fiscală prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor bugetare, nicunul din statele europene neavând în esență o altă propunere pentru rezolvarea problemelor actuale, afirmă Dan Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
„Nu cunoaștem remediu, cel puțin până în momentul de față nu există un panaceu, sau o soluție extraordinară să ieșim din criză. De la Paris la Atena, de la Roma la Londra, toate măsurile vizează creștere veniturilor bugetare și reducerea cheltuielilor. A doua lecție a crizei: că statele nu se pot finanța la infinit pentru a finanța cheltuieli curente, salarii, bunuri și servicii, altele… Vedeți situația dramatică a unor țări. Grecia este exemplu cel mai elocvent, dar și Italia, unde nivelul datoriei a devenit alarmant și e foarte greu de finanțat”, a spus Lazăr, la un seminar economic.
El a reamintit măsurile adoptate de Guvern pentru a urca veniturile bugetare – majorarea CAS, creșterea TVA „din nefericire”, și a accizelor la tutun și alcool, lărgirea bazei de impozitare pentru contribuții de asigurări de sănătate, majorarea impozitelor pe clădiri și auto -, care au condus la un plus de venituri de 3,1% din PIB.
Ajustarea fiscală este o necesitate acceptată și de vicepremierul bulgar și ministru al Finanțelor, Simeon Djankov, dar soluția promovată de țara de la sud de Dunăre s-au axat în principal pe reducerea cheltuielilor, cu o preocupare spre diminuarea fiscalității.
După tăierile ample de cheltuieli din 2009, Guvernul de la Sofia a anunțat la începutul anului trecut că nu va face majorări de taxe în următorii ani, iar pentru a se asigura de continuitatea politicilor fiscale cu taxare redusă, dar disciplină în execuție, a introdus în Constituție limita de deficit de 3% din PIB și posibilitatea modificării taxării cu votul a minimum două treimi din Parlament.
„Și asta nu prea s-a mai întâmplat în epoca modernă a Bulgariei (o majoritate de două treimi în Parlament – n.r.), deci vom avea o fiscalitate redusă pe termen mai lung”, a spus Djankov.
Ministrul finanțelor din Bulgaria a pus accentul pe adoptarea timpurie a măsurilor de ajustare, ceea ce nu s-a întâmplat în Grecia, Portugalia, sau Italia, și cu o amploare care să asigure o marjă suficeintă pe un termen mai lung, și a îndemnat autoritățile să nu mai aștepte soluții de la UE.
Cu cele mai mici impozite din UE, Bulgaria va coborî deficitul bugetar spre 2% din PIB în acest an, față de o țintă inițială de 2,5% din PIB, și la sub 1,5% din PIB în 2012, ceea ce va permite echilibrarea totală a bugetului în 2013, țintă deja anunțată.
Djankov crede că România, cu măsurile adoptate în 2010, își va permite să evolueze în următorii ani fără ajustări suplimentare.
O viziune diferită a adus și secretarul de stat în ministerul polonez al Trezereriei, Krzysztof Walenczak, care a declarat că în ultimii patru ani autoritățiile de la Varșovia au atins un record de privatizări, în principal pe bursă, într-o perioadă în care majoritatea statelor erau preocupate de naționalizări.
Walenczak spune că principala lecție a crizei o reprezintă educarea de a privi pe termen lung, și crede că există oportunități pentru statele emergente din UE, întrucât antreprenorii vestici sunt mult mai forțați să-și relocheze activitășile decât erau înainte de 2008.
Soluția poloneză este valorizarea proprietății private și întărirea forței legii.
Walenczak a punctat că ultimnii ani au adus o premieră pe scena politică poloneză din ultimii 20 de ani, întrucât partidul de Guvernare a recâștigat alegerile.
