Biserica Ortodoxă intră vineri, 14 noiembrie, în Postul Nașterii Domnului sau al Crăciunului. Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului va fi joi, 13 noiembrie, când se sărbătorește și Sf. Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur. În tradiția populară românească această zi era respectată ca o sărbătoare: „Lăsatul secului de Crăciun ocaziona petreceri familiale, cu mâncare și băutură din belșug, era prefațat de Ajun și postfațat de Spolocanie, sinonim cu Filipii de toamnă”. Sărbătoarea Sfântului Apostol Filip (14 noiembrie) a fost asimilată în gândirea populară cu o mai veche sărbătoare păgână ce făcea referire la zeii casnici, de unde a rezultat și denumirea de sărbătoare a Filipilor. Un rol însemnat în noaptea de dinainte îl aveau ritualurile apotropaice contra lupilor, în trecut un real pericol pentru animale și chiar pentru viața oamenilor. Totuși, importanța acestei sărbători populare nu este dată numai de această asociere cu substratul păgân, ci însăși renunțarea la alimentele de frupt era sărbătorită cu ocazia începerii fiecăruia dintre cele patru mari posturi de peste an.
Spolocania
Spolocania sau Polocania era denumirea dată primei zile dintr-un post mare (în special la Postul Mare și la Postul Crăciunului). În această zi se făceau mai multe ritualuri de purificare în vederea pregătirii pentru post.
În această zi vasele în care se gătea sau din care se mânca de dulce se spălau foarte bine și se urcau în pod, de unde erau scoase alte vase în care se mânca doar de post. Într-o adaptare mai nouă a obiceiului se zice că în această zi se poate mânca ceea ce a mai rămas de la lăsatul de sec. Lucrul acesta nu este confirmat de tradiție, căci tot ce rămânea de la masa de frupt era aruncat înspre răsărit pentru „paserile cerului!”.
Ținerea postului era respectată cu sfințenie în comunitățile tradiționale. Se credea chiar că Postul lungește zilele omului.
Dezlegare la pește și preparate din pește
Postul Crăciunului simbolizează ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moise, precum și postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum ei așteptau venirea lui Mesia cu post și rugăciune, așa se cuvine să aștepte creștinii, pentru a putea întâmpina prin ajunare pe Cuvântul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria. Acest post ține 40 de zile: de la 15 noiembrie până la 25 decembrie. În general, în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie este lăsatul secului, 15 noiembrie fiind prima zi de post. Dacă însă această zi cade miercurea sau vinerea, așa cum se întâmplă anul acesta, începem postul de pe 14 noiembrie. Din punctul de vedere al alimentației, este un post mai ușor, față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la pește, ulei și vin. Astfel, este dezlegare la pește și preparate din pește, precum și la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă și duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie-16 decembrie inclusiv; pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, în zilele de prăznuire a unor sfinți cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, precum 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 7 decembrie (Sf. Filofteia), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria). Însă, din punctul de vedere al postului sufletesc, cerințele sunt la fel ca în oricare altă zi de post. Putem concluziona că Postul Crăciunului este un post ușor din punctul de vedere al bucatelor, îmbinat cu un riguros post duhovnicesc, totul în folosul creșterii noastre spirituale.
Modificări în programul liturgic
În perioada Postului Crăciunului apar modificări și în programul liturgic. Începând cu data de 21 noiembrie, se introduc în cadrul slujbei Utreniei catavasiile Nașterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. La Ceasuri și Pavecerniță stihirile și troparele nu se cântă, ci toate se citesc. Dacă Ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau dumnica, slujba Ceasurilor Împărătești se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă Ajunul Crăciunului cade într-una din zilele din cursul săptămânii (de luni până vineri), se va oficia în această zi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, urmând ca în ziua praznicului să se săvârșească Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul va fi sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua Crăciunului – Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Postul Crăciunului este ținut și în Biserica Romano-Catolică, unde este numit „Jejunium Adventus Domini“ (Postul venirii Domnului), dar durează doar trei săptămâni. (sursa: Ziarul Lumina)