Hotărârea de Guvern 500/2017 privind ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, prin care se acordă 1 leu ajutor de minimis pentru fiecare kilogram de lână comercializat, a stimulat colectarea lânii în întreaga țară.
Primii bani se vor acorda în acest an, Direcția Agricolă Suceava fiind în curs de înregistrare a beneficiarilor, crescători de oi care au livrat în acest an lâna la centrul de achiziție. Singurul centru care colectează lâna, pe care o trimite apoi beneficiarilor din Turcia, unde din ea se confecționează saltele și perne, se află la Fălticeni, în apropierea gării din localitate.
Lâna achiziționată trebuie livrată în anumite condiții de calitate și păstrare
Lâna colectată la centrul din Fălticeni este în principal lână de oaie țurcană, doar de culoare albă, o lână grosieră care nu poate fi folosită în industria îmbrăcămintei. Condițiile de colectare a lânii s-au schimbat destul de drastic în ultimii ani, clienții externi având pretenții de livrare doar a anumitor tipuri de lână și în anumite condiții de recoltare.
Lăcrămioara Râșniță, cea care conduce centrul de colectare de la Fălticeni, unde de circa 6 ani se adună lâna din județ și din zonele învecinate, ne-a spus: ”Până la criza din 2009 piața internațională era altfel și mergea la export toată lâna, de diferite calități și culori. În ultimii ani a început însă să meargă mai mult calitatea și doar lâna albă. Când e vorba de lână de calitatea a doua, noi o depozităm și clienții o iau undeva spre iarnă. În Turcia, care este principalul cumpărător de lână de pe piața românească, această lână este bine clătită, apoi spălată, tratată pe rând cu două soluții până când este albită, pentru a fi folosită la saltele în zonele rurale ale țării. Noi nu colectăm lână din soiurile merinos sau țigaie, care în primul rând nu cresc în zona noastră, iar în al doilea rând conțin fire de calitate, folosite în industria textilă. În același timp lâna noastră este mai puțin căutată decât cea din zona Sibiului, unde lâna are firul mai bun. Principala condiție este ca lâna să nu fie udă, pentru că la depozitare în saci lâna udă mucegăiește și se lipește, din cauza faptului că ea absoarbe umiditate. Calitatea întâi prevede ca lâna după ce e tunsă de pe oaie să se țină cojoc, laolaltă, pentru că după ce se desface în bucăți nu mai rămâne în aceeași clasă de calitate și nu are cerere.”
Ajutorul de minimis a crescut volumul de achiziții în centrul de la Fălticeni
Lâna adunată la Fălticeni este recoltată în mare parte din zona Sucevei, dar și din județele Neamț, Botoșani, Vaslui. Cei din Suceava, care predau lâna de mai mult timp, sunt deja obișnuiți să o depoziteze în spații închise, păstrând-o în condiții bune, iar de când se dă ajutorul de minimis, oamenii au început să o adune într-un mod mai îngrijit. Chiar dacă cu tot cu acest ajutor de la Guvern prețul lânii ajunge la 1,5 lei/kg, oamenii sunt interesați de acest sprijin și o adună pentru livrare.
Lâna este colectată la Fălticeni cu ajutorul mașinii centrului, care merge în teren la achiziții, sau este adusă direct de crescători la sediul centrului, situat în apropierea Gării Fălticeni. La depozit lâna este plătită cu 70 de bani/kg, iar pe teren pentru kilogramul de lână crescătorii primesc 50 de bani/kg. La acest preț se adaugă 1 leu plătit de Guvern, ajutorul de minimis plătit prin intermediul Direcției Agricole Suceava.
Guvernul are în plan finalizarea achiziției lânii până la sfârșitul lunii august, centralizarea urmând a fi făcută în luna septembrie. Achiziția însă s-a făcut anevoios în cele 20 de centre din țară, pentru că distanțele sunt mari între stâne și mai mult de 4-5 tone de lână e greu de achiziționat într-o zi. În acesta an, din cauza ploilor și a imposibilității de a ajunge la stâne, s-a achiziționat mai puțină lână decât anul trecut, cantitatea adunată în centrul din Fălticeni fiind în jur de 150 de tone.
O fabrică de prelucrare a lânii pentru izolații, un proiect care își așteaptă finanțarea
Ideea folosirii lânii de oaie pentru producerea materialelor de izolație a venit din vestul Europei în ultimii ani, iar administratorul societății comerciale care patronează centrul de achiziție de la Fălticeni crede că ideea poate fi implementată și la noi. Lâna pentru industria textilă se prelucrează foarte puțin astăzi în România, așa că singurul mod de a îngloba și prelucra toată această lână rămâne în cadrul industriei materialelor de construcție, unde lâna poate fi folosită ca material izolator. Lăcrămioara Râșniță ne-a relatat despre intențiile sale: ”Caracteristicile izolației din lână sunt că nu absoarbe umiditatea, nu intră apa în ea și nu arde, fiind considerat un material ignifug.Lâna trebuie spălată și tratată, pentru aceste faze de lucru fiind necesară o stație de epurare pentru a nu afecta mediul. Apoi ea se scarmănă cu un utilaj special și se presează pentru realizarea păturilor de izolație. În acest moment eu aștept finanțarea pe măsura 2.2, care ar urma să intre în luna octombrie și cu care eu m-aș încadra la oraș, având două puncte de lucru. Vreau să fac o fabrică de izolație, asta îmi doresc. Am tot ce trebuie, proiectul este deja făcut, am sprijin din partea Direcției Agricole, mi-au spus ce utilaje am nevoie, fiind vorba de o investiție de un milion și jumătate de euro. Dacă aș reuși să accesez fondurile, banca este deschisă să crediteze diferența de 20% pentru realizarea proiectului.”
Acest nou tip de izolație ar putea înlocui izolația din polistiren, desfacerea ei urmând a se face pe piața românească a materialelor de construcție.
