Lady Gaga i-a îndemnat, luni, pe fanii ei să protesteze față de legea care le impune soldaților americani homosexuali să își ascundă orientarea sexuală, cu o zi înainte ca un amendament la această lege, pe care Barack Obama a promis că o va abroga, să fie supus votului în Senat, informează AFP.
Cântăreața în vârstă de 24 de ani a sosit la ora locală 17.00 (21.00 GMT) în parcul Deering Oak din orașul Portland (Maine), pentru a participa la o manifestare care a reunit peste 5.000 de persoane.
„Ajutați-mă să reformez legea «Don’t ask don’t tell» (Nu întreba nimic, nu spune nimic)”, declarase, cu câteva ore mai înainte, cântăreața americană pe contul ei de pe platforma de micro-blogging Twitter și pe pagina ei de pe Facebook.
Contul de pe Twitter al cântăreței americane este urmărit de șase milioane de persoane, aceasta având, totodată, 18 milioane de prieteni pe Facebook care o susțin în această „cruciadă” pe care a inițiat-o împotriva tabuurilor sexuale din armata americană.
Mitingul din Portland a avut loc într-un stat american ale cărui două senatoare republicane ar putea vota în favoarea proiectului de lege inițiat de Partidul Democrat în această chestiune.
„Adevărata problemă este soldatul heterosexual care îl urăște pe soldatul gay”, a declarat cântăreața, care a susținut un discurs de 20 de minute. „Trebuie să-i trimitem pe homofobi la ei acasă!”, a continuat artista americană, susținută de strigătele de aprobare ale celor prezenți.
„Liber să fiu eu însumi”, se putea citi pe una dintre pancarte, în timp ce o alta proclama: „Toată lumea are dreptul de a lucra în armată”.
Noua „regină a muzicii pop”, inclusă pe lista celor mai influente 100 de persoane din lume alcătuită în acest an de revista Time, „inundase” deja, vineri, Senatul american cu mesaje în favoarea eliminării tabuurilor sexuale din armată.
Senatul american va examina, marți, un proiect de lege privind finanțarea Ministerului Apărării, care conține un amendament ce stipulează abrogarea legii „Don’t ask don’t tell”.
Dacă 60 de senatori din cei 100 vor vota „pentru”, atunci o primă etapă către abrogarea legii va fi parcursă. Printre cei mai înverșunați opozanți ai abrogării legii se numără senatorul John McCain, fostul candidat republican la președinția Statelor Unite ale Americii. „Susțin dezbaterile și discuțiile”, a declarat, luni, John McCain, referindu-se la acțiunile cântăreței americane. „Sunt bucuros să o văd cum se implică”, a adăugat acesta.
Senatorul John McCain conduce opoziția republicană care respinge acest proiect de lege, temându-se de repercusiunile pe care această abrogare o va avea asupra „eficacității combative” a armatei americane. Senatorul a cerut ca „un studiu minuțios” să fie realizat înainte de a se vota o eventuală abrogare, nu după votare, așa cum au cerut democrații.
În plus, senatorul John McCain consideră că dezbaterea vizând legea de finanțare a Pentagonului a fost „politizată” din cauza legii „Don’t ask don’t tell”.
„În opinia mea, este condamnabil faptul că se folosește acest proiect de lege din domeniul Apărării asociat cu interesele de securitate națională, într-o perioadă în care ne aflăm în mijlocul unor războaie, cu scopul de a impune un program social creat pentru a «inflama» anumite categorii de alegători”, a declarat senatorul John McCain.
Luni, reprezentanții Pentagonului au refuzat să facă orice comentarii pe această temă.
Vineri, Lady Gaga le-a transmis senatorilor americani un mesaj video cu o durată de peste șapte minute.
„Mă aflu aici pentru a fi vocea generației mele, nu o generație a senatorilor care votează, ci a tinerilor din această țară. Generația care este lezată de această lege”, a declarat cântăreața în această înregistrare video, difuzată ulterior și pe YouTube.
Lady Gaga l-a determinat astfel chiar și pe rezervatul șef al grupului democrat din Senat, senatorul Harry Reid, să îi trimită în aceeași zi pe Twitter un mesaj în care o asigură pe artistă că un vot va avea loc în Senat pe această temă și că „fiecare persoană calificată va fi autorizată să își servească patria”.
„Aceste acțiuni vor avea cu siguranță un impact”, a declarat Audrey Sarvis, directorul organizației Servicemembers Legal Defense Network, care susține abrogarea legii, evocând intensa „cruciadă” mediatică declanșată de cântăreață.
De la adoptarea ei, în anul 1993, legea le impune militarilor americani homosexuali să nu își dezvăluie orientarea sexuală, în caz contrar aceștia fiind excluși din armată.
În urma adoptării acestei legi, peste 14.000 de soldați americani au fost concediați, afirmă asociațiile care militează pentru apărarea drepturilor civile.
