Muzeul de Științele Naturii din municipiul Suceava a fost joi gazda unui eveniment comemorativ în cadrul căruia, la doi ani de la trecerea în lumea de dincolo a jurnalistului Mugurel Gheorghe Gagiu (Mugur Geu), colegii și prietenii au scos de sub tipar, sub semnătura postumă a acestuia, volumul intitulat „Lacrima și gargara”, care reunește un corpus de texte păstrate în arhiva cotidianului Crai Nou, la care acesta a colaborat/lucrat timp de 15 ani.
Jurnalistul „cu condei inspirat, policrom și original”
Membrii familiei, colegii și prietenii din presa suceveană, precum și cititori ai textelor jurnalistului „cu condei inspirat, policrom și original”, așa cum a remarcat scriitorul și publicistul Cezar Straton, și-au reamintit de Mugur Geu, cel care, în mai bine de două decenii de activitate gazetărească, a semnat zeci de mii de texte, din toate genurile și speciile jurnalistice.
„Ca un lăutar virtuoz – scrie Cezar Straton în textul introductiv al cărții intitulat „Nu te-am uitat!” – care poate cânta trist ori vesel, tandru sau furios pe oricare din corzile viorii și pe toate laolaltă, Mugur ne surprindea adesea prin scriitura sa greu de confundat, dar și prin originalitatea subiectelor abordate”.
Selecția textelor din volum îi aparține lui L.D. Clement, redactorul-șef al ziarului Crai Nou, care a istorisit și cum s-a ivit ideea editării acestei cărți. O carte, așa cum a spus el, „realizată în grabă”, dar care, deși conține texte care nu sunt aranjate cronologic sau pe anumite categorii, îl reprezintă pe Mugur Geu.
Mugur Geu „a fost o stare de spirit care dăinuie și astăzi”
Gabriel Ghicea, L.D. Clement, Cezar Straton, Relu Gavril Ursache, Daniela Beale i-au adus un omagiu fostului lor coleg și prieten și au rememorat momente petrecute alături de Mugur Geu sau au citit din versurile sale. Pentru că, în paralel cu jurnalismul, Mugur Geu, unul dintre inițiatorii cenaclului „Capșa Mică”, era un poet cu manifestare discretă. De fapt, așa cum au spus Cezar Straton și Gabriel Ghincea, în viitor, poate chiar pentru momentul comemorativ din anul următor, se va pregăti o carte postumă de poezie cu numele lui Mugur Geu.
Din „Gândurile printre rânduri” de la finalul cărții, în care câțiva dintre prietenii lui Mugur Geu își reamintesc de el, jurnalistul Sandrinio Neagu (aducând în atenție efigia unui alt dispărut, arheologul Florin Hău, pe care Mugur Geu l-a numit „uriașul cu suflet de pluș”) scrie următoarele: „Mugur a fost mai mult decât un ziarist. A fost o stare de spirit care dăinuie și astăzi. Amprenta lui a fost unică și foarte personală. Iar «uriașul cu suflet de pluș» poate confirma că și în lumea de dincolo Mugur și-a păstrat originalitatea”.
