Pe stadionul “Bucovina” din comuna Vama s-a desfășurat în zilele de 21 și 22 septembrie, ediția a V-a, a Festivalul Hribului, manifestare gastronomică și etno – folclorică care și-a propus să pună în valoare specificul bucătăriei bucovinene, prin valorificarea fructelor și ciupercilor de pădure.
Expoziție-concurs de artă culinară tradițională
După deschiderea oficială a evenimentului, a avut loc expoziția-concurs de artă culinară tradițională. Un număr de 12 pensiuni din Asociația de Turism Vama – Bucovina au amenajat tot atâtea standuri cu specialități culinare tradiționale, printre care s-au numărat ciorbă de gălbiori, supă cremă de hribi, sarmale cu hribi, ciulama de hribi, ruladă de casă cu ghebe sau cu hribi, salată de hribi, chifteluțe de bureți cu maioneză, zacuscă de hribi, zacuscă de ghebe, zacuscă de vinete cu ciuperci, salate de ghebe, hribi și râșcovi, dar și clătite cu hribi, platou cu multe bunătăți din ciuperci și prăjituri cu afine, zmeură și mure, torturi în formă de hribi, etc. dar și licori preparate din fructe de pădure cum ar fi afinată, frăgată, zmeurată sau sucuri naturale.
Juriul, format din conf. univ. Angela Albu de la Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, prof. Corina Cubleșan – fost președinte ANTREC Suceava, Dan Burgheaua – director Centrul Național de Informare și Promovare Turistică, medicul Octavian Cubleșan și Aurelia Badale președinta Asociației de Turism Vama – Bucovina a avut o misiune dificilă datorită multitudinii și varietății produselor prezentate.
“Ne-au plăcut sarmalele cu hribi de la Casa Lucan. Aceste sarmale au câștigat și premiul I la Festivalul sarmalelor de la Praid, așa că acesta este deja un produs tradițional la Vama. La aceste sarmale se adaugă un sufleu foarte bun făcut de gospodinele de la Casa Lucreția și ciulamaua de hribi cu mămăliguță care face parte din cina câmpenească a festivalului. Au fost și deserturi, dar la care componenta principală nu a fost hribul. În schimb, aspectul a fost tot al unui hrib, cea mai reușită prezentare a deserturilor fiind o pădure în miniatură în care a tronat tortul sub formă de trunchi de copac în jurul căruia erau hribi mici din aluat”, ne-a spus prof. Corina Cubleșan.
În cadrul concursului gastronomic au fost acordate premii speciale, Casei Lucan pentru cele mai bune sarmale cu hribi, Casei Elvira pentru cele mai multe preparate prezentate, Casei Ștefan pentru originalitatea prezentării, Pensiunii Muguri de Fluier pentru cea mai bună prăjitură, Pensiunii Bucovina Lodge pentru plăcintele poale-n brâu, și Pensiunii Lidana pentru prăjitura cu vișine.
Premiul III a fost acordat Casei Vero și Casei Bianca, premiul al II – Pensiunii Voichița și Casei Aurora iar premiul I Casei Lucreția.
Slow – food-ul și completarea activităților turistice, posibile surse de venit
O parte din proprietarii structurilor de cazare și alimentație publică s-au întâlnit la Casa Bianca la o dezbatere pe teme de gastronomie pe bază de produse ecologice, lucrările fiind prezidate de conf. univ. dr. Angela Albu, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava.
Față de anii trecuți când hribii nu prea se găseau, anul acesta se găsesc din toată Țara Dornelor până la Gura Humorului, motiv pentru care cei implicați în turism trebuie să folosească “regele ciupercilor” în cât mai multe bucate pe care le pregătesc turiștilor.
O altă temă care a stârnit interesul, a fost cea a slow food –ului în pensiunile agroturistice. Mâncarea preparată după principiile slow food este realizată din produse naturale, din grădina proprie, ecologice și cu un conținut mai redus de calorii pe care le gătești în mod tradițional, după rețete păstrate chiar și de la bunici. În județul Suceava există astfel de posibilități de a produce materii prime pentru preparatele culinare slow food fiind date ca exemplu legume, fructe, lactate cu conținut mediu și scăzut de grăsmi obținute în gospodăriile din mediul rural.
Completarea activităților din turism cu activități sezoniere cum ar fi prelucrarea fructelor și legumelor în timpul toamnei, din 15 septembrie până la începutul lui decembrie, când numărul de turiști scade la pensiunile agroturistice ar aduce venituri suplimentare proprietarilor de pensiuni.
Meșterii populari au avut o reprezentare numeroasă la Vama
Pe stadion, vizitatorii au găsit zeci de standuri cu obiecte confecționate de meșterii populari din județ. Costume populare, sculpturi din lemn, obiecte ornamentale lucrate manual, măști, obiecte de uz casnic din lemn confecționate manual, icoane pictate și împodobite cu foiță de aur, ouă încondeiate, vase din ceramică, sunt doar o parte din produsele expuse de meșterii populari.
De la artista încondeietoare, Letitia Orșivschi, cea care s-a ocupatîn cadrul festivalului de partea de meșteri, meșteșuguri și de prezența întregii Bucovine la Vama, am aflat că cei 23 de meșteri au reprezentat toate meșteșugurile tradiționale din această zonă.
“Aici avem cioplitori în lemn, meșteri iconari, meșteri care se ocupă de pictură, colegi de-ai mei încondeietori, realizatori de costume populare, toți meșteșugari consacrați dar avem și generația tânără alături de noi”, ne-a spus Letitia Orșivschi.
Deși locuiește în Germania, și în ultimii cinci ani este o navetistă, pentru Letiția Orșivschi acasă, înseamnă Vama, pentru că s-a născut aici și toate gândurile ei, oricât de departe ar fi se îndreaptă spre Vama, spre Muzeul oului și atelierul de încondeiat ouă, pe care le-a înființat în comună, spre activitățile desfășurate în această comună.
Serbări folclorice și demonstrații în meșteșuguri tradiționale
Parada portului popular și cele două serbări folclorice organizate sâmbătă și duminică au inclus reprezentații artistice ale celor mai renumite formații din județ.
Sâmbătă au evoluatFanfara țărănească Stamate, Ansamblul folcloric ucrainean „Kozaciok” Bălcăuți, Grupul folcloric “Plaiurile Pojorâtei”, Ansamblul artistic profesionist „Ciprian Porumbescu”, Ansamblul folcloric “La gura izvorului” din Vatra Moldoviței, Ansamblul folcloric “Arcanul” din Fundu Moldovei și solistul Călin Brăteanu, Ansamblul folcloric “Cetina” din Vama și trupa folk Icarus din Săveni. Botoșani.
Duminică, Festivalul Hribului a continuat cu demonstrații de încondeiere de ouă, cioplit și sculptat în lemn, pictură de icoane pe lemn, drănițit, la care au participat elevii de la școlile din comuna Vama și meșteri tradiționali din zonă.
După premierea micilor meșteșugari a avut loc un spectacol în care au evoluat Ansamblul „Cetina”, Ansamblul folcloric „Poienița” din Poiana Stampei”, Tudorița Baltag, Mădălina Lupupopii, Mihai Badale, Mihai Papariga, soliștii vocali și instrumentiști ai Ansamblului folcloric profesionist “Ciprian Porumbescu” din Suceava și ai Ansamblului Folcloric din Borșa, seara încheindu-se în acordurile Orchestrei Municipale „Doina Rarăului” din Câmpulung Moldovenesc.
Invitați speciali ai Festivalului au fost în acest an interpreții Gheorghe Turda și Cristina Gheorghiu.
Oaspeți din patru țări prezenți la festival
Festivalul Hribului a fost organizat, în cadrul proiectului „Etno – folclor și artă populară în inima Bucovinei”, de Asociația Turistică Vama – Bucovina împreună cu Primăria și Consiliul Local Vama în colaborare cu Consiliul Județean Suceava, Prefectura Suceava, Centrul Cultural ”Bucovina” Suceava, agenți economici din localitate, dar și din țară.
“După o vară binecuvântată de Dumnezeu am ajuns astăzi să serbăm hribul. Este ziua localității Vama, brandul este al Asociației de Turism, dar desfășurându-se în toată localitatea sunt implicați aproape toți locuitorii comunei, fie că sunt expozanți, organizatori sau spectatori. Mulțumesc administratorilor de pensiuni pentru implicarea în realizarea acestui festival la care avem oaspeți din țară și din străinătate, Germania, Franța, Austria, Ucraina. Festivalul este un îndemn la unitate, înțelegere, omenie”, ne-a spus Nicolai Baltag, primarul comunei Vama.
