La spitalele din Fălticeni, Rădăuți și Vatra Dornei, numărul prezentărilor la Urgență a scăzut cu până la aproape 10.000 pe an

Analiza dinamicii prezentărilor în unitățile de primiri urgențe ale spitalelor din județul Suceava, luând ca ani de referință 2012 și 2016, arată că trei dintre instituțiile medicale municipale au pierdut din adresabilitate, foarte mulți pacienți alegând să meargă direct la Spitalul de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. Cauzele sunt multiple și o parte dintre acestea au reieșit dintr-o dezbatere organizată, la sfârșitul săptămânii trecute, cu managerii de spitale și autoritățile județene. Pe de o parte, lipsa medicilor specialiști în medicina de urgență și în alte specialități, precum anestezie-terapie intensivă, cardiologie, neurochirurgie, în teritoriu și concentrarea acestora în spitalul județean, iar pe de altă parte, diversificarea și standardul serviciilor medicale din Spitalul de Urgență din Suceava sunt motivele cel mai des invocate atât de pacienți, cât și de medici.
Spre exemplificare, la Spitalul de Urgență din Suceava, în 2012 au fost 71.943 de prezentări, iar în 2016 numărul acestora a ajuns la 93.625, anul acesta urmând să treacă de 100.000.
La Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, numărul de prezentări în Compartimentul de Primiri Urgențe (CPU) a crescut ușor, de la 15.970, în 2012, la 16.787, anul trecut. La Spitalul Municipal Fălticeni, la 25 de km de Suceava, numărul de prezentări din 2016 a scăzut semnificativ nu doar față de anul 2013, de la 28.043 de pacienți, la 19.890 pacienți, ci și față de anul 2012, când au fost 20.535 de pacienți care s-au adresat CPU.
O situație similară înregistrează și Spitalul Municipal Rădăuți, care a avut în anul 2012 un număr de 36.491 de prezentări în CPU și doar 28.200 de prezentări în 2016. Spitalul nu are nici un medic urgentist, iar CPU are 200 mp. Cabinetul de primiri urgențe are 18 mp.
Pentru comparație, UPU Suceava are 11 medici urgentiști și peste 2.000 mp.
Spitalul Municipal Vatra Dornei a avut o creștere spectaculoasă a numărului de prezentări, din 2012 – 3.062, în 2013 – 22.676. În 2016, a avut, însă, mai puțin, doar 20.112. Tot o reducere a numărului de prezentări în CPU a înregistrat și Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, de la 1.364, în 2012, la 1.012, în 2016. Vârful a fost în 2014, cu 1.832.
A crescut, în schimb, adresabilitatea către compartimentele de primiri urgențe din Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc, de la 2.139, în 2012, la 2.680, în 2016; Spitalul Orășenesc Gura Humorului, de la 10.312, în 2012, la 12.265, în 2016, și la Spitalul de Boli Cronice Siret, de la 2.644, în 2012, la 3.703, în 2016.
Presiunea foarte mare pe Spitalul de Urgență Suceava face ca un doctor să consulte 30-50 de pacienți pe tură.
– Urgența este dată de cea mai severă stare patologică pe care o are pacientul la momentul triajului
Problemele pentru care pacienții se adresează medicilor din UPU sunt dintre cele mai diverse, de la urgențe reale până la simple dureri de cap sau abdominale sau pentru administrarea unui vaccin. Numărul mare de pacienți și problemele de sănătate care nu intră în categoria urgențe fac să crească timpul pe care bolnavii trebuie să-l petreacă în UPU până la primul contact cu medicul, mai ales în cazul celor din categoria cod albastru sau alb. Este important de știut este că ”grad de urgență” nu este același lucru cu severitatea afecțiunii. La triajul care se efectuează la prezentarea unui pacient în UPU se evaluează starea clinică și durerea, corelate cu vârsta și antecedentele acestuia, stabilitatea tensiunii arteriale, frecvența cardiacă și respiratorie, temperatura, saturația în oxigen, glicemia, potențialul de agravare a stării, necesitatea instituirii unui tratament sau a efectuării unor investigații. Toate acestea, precum și alte date considerate relevante conduc la stabilirea priorității cu care un pacient este asistat și nivelul de asistență necesară acestuia. Deci medicul din UPU evaluează urgența, elementul care pune în pericol viața pacientului și rezolvă problema pe moment; investigațiile și tratamentul ulterior sunt efectuate de medicul specialist și/sau medicul de familie. Categoria de urgență în care este încadrat pacientul este dată de cea mai severă stare patologică pe care o prezintă în momentul triajului.
– Semnificația codurilor atribuite pacienților în UPU
Primul nivel este de cod roșu, când pacientul are nevoie pe loc de intervenție salvatoare de viață. Intră direct la resuscitare, cu medic și asistent imediat. Aici se încadrează pacientul în stop cardio-respirator, cel sever traumatizat care nu răspunde la stimuli verbali, pacientul cu intoxicație medicamentoasă cu tensiune scăzută/inconștient, insuficiență respiratorie severă, convulsii.
Nivelul II este de cod galben, alocat pacientului critic. Pacientul este preluat de asistent imediat, iar un doctor trebuie să-l vadă în mai puțin de 15 minute. Aici se încadrează pacientul cu traumatism cranio-cerebral sever, cu alterarea conștienței, traumatismele severe, status mental alterat, expunerea la substanțe chimice: ochi, reacții alergice severe, durere abdominală intensă non-traumatică, la pacienți peste 50 de ani, durere de spate, supradoză (conștient)/sevraj, hemoragii digestive grave, AVC cu deficit major, criză severă de astm, respirație dificilă, hemoragie vaginală acută, cu durere și semne vitale alterate, vărsături și/sau diaree, suspiciuni de deshidratare, semne de infecție gravă, chimioterapie sau imunodeprimare, febră mai mare de 38 grade Celsius la copiii mai mici de 3 luni, episod psihotic acut, hipo sau hiperglicemie în diabet, dureri puternice de cap, agresiunea sexuală. Urgență de cod galben este și orice problemă a nou-născutului mai mic de 7 zile.
De Nivel III, cod verde (urgent) este pacientul cu funcții vitale stabile. Pe actualul protocol necesită să fie preluat de un asistent și un doctor în maximum 30 de minute. În viitorul protocol, timpul probabil se va dubla. Aici se încadrează traumele moderate, abuzul, agresiunea, probleme de dializă, criza moderată sau ușoară de astm, dispneea moderată, durerea toracică fără istoric de boală cardiacă, hemoragia digestivă și vaginală cu semne vitale normale, convulsiile (conștient la sosire), psihoza acută/tentativa de suicid.
Nivelul IV, de cod albastru, este non-urgent. Este pentru pacientul care prezintă funcții vitale stabile și are un timp maxim de preluare în zona de tratament de 60 de minute, la ora actuală, probabil dublu sau chiar triplu după noul protocol. Se încadrează aici pacientul cu traumatism cranio-cerebral, conștient, cu traumatisme minore, durere abdominală acută, sângerare din ureche, durere toracică fără insuficiență respiratorie, vărsături și diaree la copii peste 2 ani, fără deshidratare, tentativă de suicid/depresie, reacție alergică minoră, corp străin intracornean, durere de spate cronică, infecții acute ale căilor superioare, durere de cap (non migrenă) cronică.
Nivelul V, cod alb este alocat pacientului care NU necesită asistență medicală de urgență. Este vorba, de fapt, despre un consult. Timpul maxim de preluare în zona de tratament de către asistent și doctor este acum de 120 de minute. Codul alb revine persoanelor care se prezintă în UPU cu traumatisme minore mai vechi de 24 de ore, angină fără simptome respiratorii, diaree fără vărsături și deshidratare, menstruație, simptome minore, dureri abdominale cronice, afecțiuni psihiatrice.
Codul celor cinci culori este afișat în triaj la UPU, iar pacienții și aparținătorii primesc informații despre timpii de așteptare la Biroul Pacientului. Precizăm că timpii de așteptare pot suferi modificări în condițiile în care apar pacienți de cod roșu, care sunt preluați imediat.