Cu o populație oficială de 2.654 de locuitori, dar în realitate semnificativ mai mică, mulți locuitori venind acasă doar de sărbători, Solca este în momentul de față unul din cele mai mici orașe din țară.
Iar faptul că orașul e minuscul reprezintă în momentul de față cea mai mică problemă în Solca. Practic, orașul de azi este o fantomă sinistră a ceea ce a fost odată. Problema nu este însă că oamenii ar trăi din nostalgii, ci că realitatea din Solca nu le oferă aproape nimic. Cu mult sub sărăcia din cele mai multe localități din județ sau din țară.
Solca de azi, urmele unui oraș care a murit
Conform unui clasament al celor mai mici așezări urbane din România, Solca se află pe locul IV, după Băile Tușnad din Harghita și încă două orășele din Bihor. În județul Suceava, Solca este de departe cel mai mic oraș. Urmează pe locul doi orașul Milișăuți, care are însă aproape 5.000 de locuitori. Chiar dacă foarte mic ca întindere și ca populație, Solca are totuși aspect de oraș față de alte „surate” din județul Suceava.
De cum intrăm în Solca, urmele gloriei de altădată nu pot trece neobservate. Parcuri întinse, 12 blocuri, unele cu spații comerciale la parter, clădirea fostului cinematograf, ruinele fabricii de bere Solca, toate amintesc într-un mod sinistru de trecutul înfloritor.
Solca mai păstrează urme de oraș, însă pe oameni asta nu are cum să-i încălzească cu ceva.
La Solca, pe străzi: elevi și oameni trecuți de prima tinerețe
Pe stradă îl găsim pe Gheorghe Filip, în vârstă de 66 de ani. De 42 de ani trăiește la Solca.
„E din ce în ce mai rău. Nimic nu mai este bun la Solca. Totul se face la nimereală. Locuri de muncă nu sunt sub nici o formă, cele care au fost sunt distruse. Fabrica de bere e total distrusă, sanatoriul e distrus, unde să ai locuri de muncă? Aici se trăiește din pensii, care are pensie, care nu, muncește pe unde apucă, dacă apucă…Tinerii, majoritatea, au plecat, nu au nici un viitor la Solca”, ne spune Gheorghe Filip. Bărbatul, un om destul de așezat, ne avertizează că în Solca nu prea o să găsim tineri cu care să vorbim. Într-adevăr, exceptându-i pe cei foarte tineri, elevii de la Grupul Școlar „Tomșa Vodă” Solca, singura unitate de învățământ din oraș, pe străzi, din foarte puținii oameni cu care ne-am întâlnit, toți aveau peste 50 de ani.
Nostalgii
Toate problemele pleacă de la locurile de muncă. În Solca, puținii norocoși sunt bugetarii, care lucrează la școală, la căminul de bătrâni înființat anul trecut în locul spitalului de boli cronice, la Centrul de plasament „Mihail și Gavril”, la poliție, la subunitatea de pompieri sau la ocolul silvic din localitate.
Pe stradă am întâlnit-o și pe Lenuța Vasilovici, în vârstă de 54 de ani. A lucrat la fostul spital de boli cronice, iar acum este angajată a căminului de bătrâni.
Nostalgiile nu ocolesc pe nimeni în Solca.
Lenuța Vasilovici a povestit: „Era fabrica de bere, erau mulți muncitori, era Progesul, era complexul comercial unde lucrau sute de muncitori. Îmi aduc aminte cum veneau cu autobuzul la Solca angajații din Arbore, Clit, Cajvana, Cacica. La noi se făceau covoare, am lucrat și eu șapte ani acolo, la secția de covoare, erau tricotaje, era țesătorie, să făceau covoare persane, lenjerie, broderie, acum nu e nimic, absolut nimic, e o zonă moartă”.
„Un cătun, asta e Solca, un cătun fără viitor”
Cei mai mulți localnici de o vârstă apropiată cu ea nu sunt la fel de norocoși.
Viorel Avram Ciobîcă are 50 de ani și lucrează cu ziua, când are ce lucra.
„Fiecare se descurcă cum poate pe aici. Oamenii lucrează cu ziua cum pot pe ici pe colo, care îs pensionari, care cu ajutorul social de la primărie. Tinerii mai pleacă în străinătate ori prin alte județe la lucru, cam asta e situația la noi”, spune bărbatul, care amintește că doar crâșmele, ca peste tot de altfel, merg bine la Solca.
Un localnic, prea sătul de viața grea, nici nu mai vrea să stea de vorbă cu noi și desființează Solca din două vorbe. „Un cătun, asta e Solca, un cătun fără viitor”.
Solca se identifică și astăzi, dar în sens negativ, cu celebra fosta fabrică de bere
Fabrica de bere de la Solca, închisă definitiv în 2004 și vândută pe bucăți la fier vechi de un investitor care este acum trimis în judecată, pus sub acuzare pentru că a distrus un monument istoric, stârnește de departe cele mai multe nostalgii printre localnici.
„Fabrica de bere a dat, la un moment dat, din câte îmi aduc aminte, 120 de locuri de muncă. Berea de Solca era cea mai bună. Pe primul loc era berea de Solca și pe locul doi berea Azuga”, a povestit Liviu Ioan Andreescu.
Căminul de bătrâni, singura investiție importantă din ultimii ani
Cum era și normal, la Solca ne-am deplasat și la primăria locală. Dacă avem în vedere că primarul Valeruț Hofnar Țăranu este la al patrulea mandat consecutiv, se poate spune că e un om apreciat în oraș. Ori poate, sătui de tot și de toate, oamenii nu mai așteaptă nimic nici de la nici un edil.
Primarul spune că a făcut în ultimii ani atât cât s-a putut face. Din perioada de glorie a orașului a reușit să salveze doar spitalul de boli cronice. Desființat prin Hotărâre de Guvern, acesta a fost transformat în cămin de bătrâni. Spune că s-a zbătut, a obținut finanțare, iar acum căminul este ocupat la capacitate maximă. Sunt 70 de bătrâni și 35 de angajați, majoritatea localnici din Solca.
Bugetul muribund al primăriei, resuscitat din exploatarea a 125 de hectare de pădure
Primarul se mai poate lăuda și cu înființarea, anul trecut, a unei substații de ambulanță la Solca care deservește orașul și comunele din jur.
În condițiile în care, de la an la an, din cauza sărăciei, în contul impozitelor se încasează sume tot mai mici, cea mai importantă activitate economică a Primăriei Solca este legată de cele 125 de hectare de pădure pe care le administrează.
În rest, Valeruț Hofnar Țăranu mai are proiecte îndrăznețe, care însă nu s-au concretizat. Cel mai important este legat de o lucrare de reabilitare a stației de epurare și de amenajare a 11 kilometri de canalizare, proiect aprobat prin Hotărâre de Guvern încă din 2007. Anul trecut, primăria a avut chiar în buget trei miliarde de lei vechi pentru demararea proiectului, însă banii au fost dați înapoi pentru că lucrările nu au început. Primarul spune că de vină au fost firmele „abonate la contestații”.
Agenți economici privați cât să-i numeri pe degetele unei mâini
După cum aminteam, în momentul de față cei mai mulți localnici care au loc de muncă sunt bugetari. Agenții economici privați pot fi numărați pe degetele unei mâini.
„Agenți economici mai importanți sunt foarte puțini. Este hanul Solca, un restaurant cu cazare, avem un gater în fondul forestier și avem înspre Clit o firmă din Marginea, care se ocupă cu borduri și cu pavele și care este pe zona noastră teritorială și contribuie și la bugetul nostru”, a declarat primarul.
Firma care duce oamenii la muncă în Germania, salvarea din Solca
El nu a uitat să amintească în mod special de un al patrulea agent economic important. Cel care deține o firmă de transport cu care duce oamenii la muncă în străinătate.
„Avem o firmă administrată de un localnic, Viorel Flutur, care are vreo patru autocare cu care plasează forță de muncă în Germania, în agricultură. Se ocupă de asta de după Revoluție, e un om serios, duce mii de oameni la muncă din județele Iași, Botosani, Vaslui, Neamț, toată zona aceasta. Sunt oameni din Solca care pleacă chiar și de două ori pe an la muncă în Germania. Într-o lună și jumătate dacă vii acasă cu 2000 – 2.500 de euro, e ceva. Așa și-au ținut mulți din Solca copiii în facultate, e un mare ajutor pentru localitate”, spune convins primarul.
Mai toți localnicii cu care am vorbit ne-au spus că străinătatea e singura șansă a tinerilor din Solca.
„ E greu, foarte greu, nu sunt bani, nu ai unde lucra. Am un băiat, s-a dus cu tot cu femeie la muncă în străinătate, aici nu ai ce face, nu ai unde lucra”, ne-a spus tanti Ana Florea.
Alte localități din zonă, prilej de invidie pentru oamenii din Solca
Oamenii din Solca au ajuns să fie invidioși pe cei din Marginea, Cavjana sau alte localități apropiate care sunt incomparabil mai dezvoltate.
Liviu Ioan Andreescu ne spune plin de năduf:
„Dacă vreți, mergem la mine acasă și vă arăt o coșarcă cu medalii ale fetei mele, e vicecampioană națională la tir sportiv la categoria 18 ani și nu a găsit nicăieri un loc de muncă în Solca. Lucrează la un PECO în Marginea….”.
Solca de altădată
Prima atestare documentară a satului Solca datează din 15 ianuarie 1418, dintr-un document al lui Alexandru cel Bun emis la Baia. Solca este una dintre cele mai vechi așezări din din Moldova și din Bucovina.
Renumele național a venit după ce la Solca, în 1810, s-a deschis fabrica de bere care a devenit cartea de vizită a localității. Berea produsă aici a fost considerată ani buni un produs de cea mai bună calitate, cunoscut în toată țara.
În secolul XIX, la inițiativa unor medici specialiști austrieci veniți la Solca, a fost înființată o stațiune balneoclimaterică. Prin măsurători confirmate și în anii următori s-a constatat că aerul din Solca este foarte bogat în ozon. Doar în Elveția s-a mai găsit o asemenea concentrație de ozon. La un moment dat, stațiunea de la Solca a fost a doua ca renume a imperiului austriac de odinioară.
Atracții turistice de azi, în Solca
Astăzi, la Solca este aproape imposibil de vorbit de turism. Totuși, cel puțin două dintre obiectivele locale ar merita vizitate. Este vorba de Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Mănăstirea Solca, monument istoric ctitorie a lui Ștefan Tomșa al II-lea, în perioada 1612-1622, și de „Pietrele Muierilor”, forme naturale situate în Munții Obcina Mare, în apropiere de Solca, spre care există marcaj turistic.
