La Mănăstirea Putna, vineri, a avut loc ceremonia de sfințire a troiței în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă. Slujba a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, iar la eveniment au luat parte parlamentari, autorități locale, membri ai Asociației Pro Basarabia și Bucovina, dar și studenți ai Universității „Ștefan cel Mare” Suceava.
Deși masacrul a avut loc pe valea Siretului, troița a fost ridicată la Mănăstirea Putna, din motiv că aici zilnic vin sute de români, iar impactul va fi mai mare. „Fiecare român, atunci când vine la Putna și vede această troiță, să-și aducă aminte de românii care au murit pentru demnitate, libertate, dreptate și credința pe care o aveau. E bine să ne amintim de ei, chiar dacă au trecut 70 de ani de la masacrul care s-a făcut împotriva celor 3.000 de români bucovineni”, a spus arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna.
Printre cei prezenți la ceremonia de sfințire a troiței s-au numărat deputatul Sanda-Maria Ardeleanu, vicepreședintele Consiliului Județean Vasile Ilie, subprefectul Angela Zarojanu, Vasile Hotnogu, primarul comunei Putna, Eugen Tomac, secretar de stat în Ministerul de Externe, senatorul Viorel Badea, deputatul Tudor Panțîru.
În 1940, în Nordul Bucovinei erau 80% români, acum sunt mai puțin de 20%
Prezent la eveniment, deputatul Tudor Panțîru a subliniat faptul că n-avem voie să uităm victimele acelui masacru, dar nici să-i uităm pe românii care locuiesc acum în Nordul Bucovinei. „În 1940, în Nordul Bucovinei românii erau majoritari, constituind 80% din populația acestui teritoriu, acum sunt mai puțin de 20%. Masacrul de la Fântâna Albă este doar unul dintre multele acte criminale comise de sovietici împotriva populației românești din teritoriile ocupate. Regimul sovietic a elaborat o politică criminală cu un obiectiv strategic bine determinat – diluarea elementului românesc și transformarea teritoriilor românești ocupate într-un spațiu rusesc, integrat în marele slav, iar rezultatele acestei politici sunt mai mult decât vizibile în zilele noastre”, a declarat Tudor Panțîru.
Alături de oficialități au fost prezenți și mai mulți studenți din București și Suceava. „Am venit alături de colegii mei din Grupul de Inițiativă al Românilor din Basarabia (GIRB) pentru a-i comemora pe acești români care au murit nevinovați. Românii din Nordul Bucovinei, ca și românii din Basarabia, au trecut prin multe încercări, mulți dintre ei jertfindu-și viața pentru poporul românesc, nu avem voie să-i dăm uitării”, ne-a spus Victoria Crudu, studentă la Universitatea „Ștefan cel Mare”.
Amintim că la Fântâna Albă, în urmă cu 70 de ani, aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au fost uciși de grănicerii sovietici pentru că au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. Subiectului masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ’90, iar orice referire la acest eveniment era interzisă de autoritățile sovietice, iar mai apoi de cele ucrainene. Abia în anul 2000 autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor care au dorit să fugă din URSS și să trăiască în România.
