Sâmbătă, 19 septembrie, la Panaci, a avut loc primul EcoBrunch din Țara Dornelor, un eveniment de promovare a producătorilor din comună și a culturii locale într-un concept atractiv. Au fost prezente aproape 100 de persoane, cei mai mulți participanți fiind turiști veniți în Bazinul Dornelor și care au achiziționat bilete cu ajutorul unei platforme de rezervări. Pe lângă elementul cheie al zilei: gastronomia locală, a fost pusă în valoare și natura, printr-o plimbare într-unul din cele mai frumoase puncte de belvedere din zonă și la o parte din izvoarele cu apă minerală. Tot în cadrul evenimentului, a fost lansată aplicațiaQuesto – un mod inedit de a descoperi povești locale, la pas, cu ajutorul telefonului mobil, iar elevii școlii gimnaziale au animat evenimentul nu doar prin muzica folk și frumoasele cântece populare, ci și printr-un atelier de pictură pe lemn de mesteacăn la care adulți și copii s-au arătat dornici să își pună în valoare creativitatea.
Acest eveniment de cultură gastronomică a fost organizat de către Asociația My Transylvania, cu o experiență de peste 13 ani în organizarea acestui tip de evenimente la nivel național, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism din România(AER) și Asociația de Ecoturism Țara Dornelor (AETD), fiind un mod de a sprijini conservarea patrimoniului local și autenticitatea experienței turistice în destinațiile de ecoturism ale României.
Cristian Cismaru – creator de evenimente gastronomice la Asociația My Transylvania- ne-a spus: „De 13 ani ne plimbăm prin sate din România în ideea de a vă atrage în tot felul de locuri unde ajungeți mai greu sau nici nu vă gândiți la ele. Astăzi, suntem în depresiunea Dornelor, și vă mulțumim pentru că ați venit pentru a savura alături de noi ziua aceasta frumoasă de septembrie și gusturile locurilor printre care se numără mâncarea, apa minerală și peisajul.
Într-o drumeție de două ore vom ajunge într-un loc de belvedere în care veți înțelege de ce mâncarea are gustul pe care îl are, de ce oamenii fac lucrurile așa cum știu ei mai bine într-o zonă de munte în care partea de agricultură se limitează la creșterea animalelor. De câte ori vă gândiți la gastronomie să știți că este vorba, în principiu, de un joc între ceea ce îți dă natura și ceea ce face omul. Natura îți dă produsul, omul vine cu modul de preparare, cu rețeta, gastronomia fiind studiul relației dintre natură și om”.
Promovarea culturii gastronomice locale într-un concept atractiv
Alături de gazdele evenimentului, pensiunea Eco Hunea din Panaci, care a preparat un delicios borș de bureți cu smântână, scovergi cu ciuperci, plăcintă cu urdă dulce, sărmăluțe cu mămăliguță, a fost prezentă și Păstrăvăria lui Andrei cu preparate delicioase din păstrăv, zacuscă din păstrăv, icre de păstrăv, rulade din păstrăv afumat, borș din păstrăv și sturion. SC DanyLili a venit cu o gamă largă de brânzeturi, din care nu putea să lipsească șvaițerul „Călimani” împreună cu alte patru brânzeturi produse sub brandul „Călimani” (cașcaval, cașcaval afumat, brânză frământată și telemea), produse care au obținut, în anul 2019, dreptul de utilizare a mențiunii de calitate „produs montan”, fiind primele produse montane atestate și certificate la nivel județean. Liviu Bazarcă, împreună cu Casa Răzeșului, le-a propus celor prezenți o experiență culinară inedită din care nu puteau lipsi balmoșul cu jumări făcut în fața turiștilor la buturugă și asortat cu lapte acru, tradiționalele preparate făcute acasă, în stil tradițional răzeșesc, din porc, pasăre, vită, oaie, vânat, dulcețuri, în special cea din ardei iute, care merge foarte bine cu pastramele, dar și dulceață de afine, căpșuni, merișoare, zmeură și în premiere vinul „Sângele răzeșului”, un vin roșu fructat, din fetească neagră, căpșuni și fragi. Cosmin Țarcă, un talentat chef bucătar din vârful Rarăului, a făcut, tot „live”, barabule țărănești cu brânză (cartofi fierți un pic, apoi prăjiți în untură, după care se pune caș frământat cu sare și se amestecă), servite cu cârnați de casă, slănină, ceapă, murături, dar și siropuri, dulcețuri, afinată și bere de casă.
În materie de desert au excelat doamna Carmen de la Casa Luș, din satul Coverca, cu o delicioasă prăjitură că morcov, ciocolată de casă cu afine și sărățele, și Andreea Alupei, o tânără de 19 ani, studentă la Facultatea de Sociologie din Cluj și care a făcut împreună cu mama sa produse 100% naturale, cum ar fi siropuri, dulcețuri și băuturi „tari” din merișoare, afine, zmeură, dulceață de rubarbă și magiun de prune fără zahăr.
Cei care au ajuns la Panaci au putut pleca și cu un suvenir gravat în lemn de tânărul Ștefan și mama sa, Emma Chiriluș, de la LookArt – Studio Chiriluș, sau un mic tablou realizat la Atelierul de pictură, în cadrul căruia copii și adulți și-au încercat talentul artistic pe o rondea din lemn de mesteacăn sau cu trăistuța la Panac.
Traista lui Panac cu bunătate și sănătate
Așa cum am aflat de la prof. Mirela Verdeșescu, director coordonator al Școlii Gimnaziale Panaci, activitatea de sâmbătă a avut și o componentă caritabilă, prin care se încearcă a se aduce o mică contribuție financiară pentru tratamentul unui copil din localitate.
„Traista lui Panac este un proiect de antreprenoriat, îi învățăm pe copiii noștri că rămânând să locuiască aici pot să vândă frumusețea locului, să își câștige existența și să nu plece în căutarea unui loc de muncă în altă parte.
Din banii pe care îi primim din vânzarea acestei trăistuțe ne cumpărăm diferite materiale și susținem cazuri sociale. Astăzi, cu banii strânși, contribuim la tratamentul lui Iustinian, un băiețel din comunitatea noastră, în vârstă de doi ani, bolnav de o formă mai rară de leucemie. În momentul de față este internat în Italia, unde i se face un tratament foarte costisitor. Dacă plecați cu un suvenir de la noi, probabil îi va fi mai bine lui Iustinian”, a spus prof. Mirela Verdeșescu.
Ema Gavriluță, studentă în anul II la Facultatea de Comunicare din Cluj, ne-a spus că trăistuțele sunt făcute manual și reproduc la scară mică catrința tradițională de Panaci, împodobită cu roșu de Panac și negru, iar în ele găsim plante medicinale, un borcănel cu dulceață de afine. Trăistuța costă 50 de lei și împreună cu pachetul cu plante și dulceață este 70 de lei.
„Eu zic că merită, nu numai pentru munca noastră depusă în realizare trăistuței, culesul plantelor și realizarea dulceței de afine, dar mai ales pentru faptul că este o cauză nobilă, încercăm să salvăm viața unui copil”, a precizat Ema Gavriluță.
Experiențe culturale și tradiționale, alături de localnici
Asociația de Ecoturism Țara Dornelor (AETD) este un parteneriat între sectorul public și cel privat ce reunește actori locali din Țara Dornelor care activează în domeniile: turism, conservarea naturii și dezvoltare locală. Maricica Cazimirciuc, managerul destinației de ecoturism Țara Dornelor, a precizat că eforturile întregii echipe construite în jurul evenimentului de sâmbătă au avut succes, iar startul evenimentelor de tip brunch în Țara Dorneloreste o oportunitate nu doar pentru experiența cu care vine fiecare partener, ci și pentru vizibilitatea națională.
„Țara Dornelor înseamnă râurile Dorna și Bistrița, care se unesc în bine cunoscutul oraș stațiune Vatra Dornei, înseamnă sate și comune, unele mai mândre decât celelalte, străjuite de munții falnici ai Bistriței, Suhardului, Giumalăului și Călimaniului, înseamnă Parcul Național Călimani, înseamnă oameni frumoși, buni, care, ca și cei care sunt prezenți aici, abia așteaptă să își pună pe masă tot ce au mai bun. Din anul 2018, Țara Dornelor a primit certificarea de destinație ecoturistică a Bucovinei, pentru că, aici, turiștii pot trăi experiențe în mijlocul naturii și care se pot împleti extrem de armonios cu experiențe culturale, tradiționale, alături de localnici.
Ne dorim să implicăm cât mai mulți producători și furnizori de servicii locale, să promovăm locurile frumoase de pe tot teritoriul destinației de ecoturism cu oamenii locului și astfel încât întreaga comunitate să aibă de câștigat, nu doar turiștii care ajung în zonă”, ne-a spus Maricica Cazimirciuc, managerul destinației Țara Dornelor.
