La Moldovița s-a desfășurat pe 1 aprilie, în Duminica Floriilor – Intrarea Domnului în Ierusalim, ediția a XII-a a Festivalului Ouălor Încondeiate. Manifestarea a reunit în sala polivalentă din centrul comunei peste 80 de participanți la cele trei secțiuni: Ouă încondeiate (copii, adulți), Artă tradițională veche, la care participanții au prezentat haine, icoane și obiecte tradiționale vechi, și Gastronomie, la care participanții au pregătit bucate tradiționale de post și preparate din pește.
Mugurel Balabasciuc, reprezentantul organizatorilor, ne-a spus: „La secțiunea încondeiat sunt 32 de încondeietori adulți din țară și din Ucraina și șapte copii de la școlile din comună, îmbrăcați în port popular, la secțiunea Artă tradițională veche avem peste 20 de participanți, iar la Artă culinară, pe lângă cele patru școli aparținătoare de Liceul Tehnologic «Vasile Cocea», fiecare participant a adus și câte un platou cu bucate de post sau pe bază de pește. În expoziție sunt cel puțin 2.000 de ouă, realizate în multiple tehnici specifice fiecărei vetre folclorice. Cel puțin trei sferturi dintre participanți sunt din satele huțule, arta huțulă fiind cel mai bine reprezentată. Ca element de noutate, avem prezenți la Moldovița reprezentanții a două școli cu predare în limba română și ai unei școli cu predare în limba ucraineană de la Cernăuți și o delegație de la Centrul pentru păstrarea tradițiilor Cernăuți, condusă de Tetyana Tatarchuk”.
Oul încondeiat arată cât de bogați sufletește sunt oamenii acestor locuri
Ca în fiecare an, vedetele festivalului au fost ouăle încondeiate, realizate cu mare măiestrie de meșterii populari și de gospodinele din zona Câmpulung Moldovenesc și din satele huțule ale Bucovinei: Ulma, Izvoarele Sucevei, Paltinu, Argel, Vatra Moldoviței, Moldovița, locuri în care se păstrează formele arhaice ale acestui meșteșug, un colorit original și o suită întreagă de motive cu o simbolistică aparte (coarnele berbecului, cărarea rătăcită, 40 de clini, frunza de stejar, scara vieții, crucea pascală, cârligul ciobanului, grebla, frunza de stejar, soarele).
Primarul comunei, Traian Iliesi,a declarat: „Festivalul Ouălor Încondeiate de la Moldovița a crescut an de an din punct de vedere al artiștilor populari participanți și al vizitatorilor. În acest fel s-a înfiripat o tradiție de care suntem mândri și pe care vom încerca să o ducem mai departe. Festivalul a devenit parte din identitatea Moldoviței și s-a fixat la loc de cinste în istoria comunei. Ne aflăm în anul Centenarului, sărbătorim 100 de ani de la săvârșirea României Mari, înaintașii noștri au realizat lucruri însemnate, mărețe și noi avem datoria pe de o parte să le cinstim memoria și pe de altă parte să încercăm să ducem mai departe aceste lucrări începute de ei. Aș dori să subliniez că simbolul oului încondeiat nu este altceva decât imaginea Mântuitorului care părăsește mormântul și se întoarce la viață. Un element important în cadrul marii sărbători a Paștelui este oul închistrit care surprinde în mod elegant și frumos expresia sufletului creștin al omului simplu. Coaja subțire, tehnica migăloasă, culorile vii, multitudinea motivelor, bogăția simbolurilor, încărcătura religioasă arată cât de bogați sufletește sunt oamenii acestor locuri”.
Tradițiile sunt transmise tinerei generații
Pe lângă harul cu care huțulii de aici știu să închistreze ouăle, acești oameni trebuie apreciați și pentru modul în care pun în valoare comorile din lada bunicilor, pentru a duce mai departe tot ceea ce a fost mai frumos și mai trainic în sufletul neamului lor, dar și pentru păstrarea rețetelor culinare tradiționale.
Cei mai mici copii ai Moldoviței, coordonați de educatoarele Marinela Handruc și Veronica Irimescu, i-au impresionat pe cei prezenți prin atelierele de făcut pască, de pregătit coșul de Paște pentru sfințit, de încondeiere a ouălor. În premieră, cei mici i-au învățat pe adulți cum se face artos, un fel de pâine rotundă, de dimensiuni mici, făcută doar din făină, sare, apă și puțină drojdie. Artosul binecuvântat se mai numește și „litie”, luându-și numele de la slujba Litiei, din cadrul Vecerniei. Se așază în biserică, în Săptămâna luminată, lângă Icoana Învierii Domnului. Oamenii sărută icoana și pâinița sfințită.
Majoritatea meșterilor încondeietori prezenți în expoziție au venit cu bucate tradiționale de post sau pe bază de pește. Efortul lor a fost apreciat de numeroșii vizitatori, dar și de politicienii prezenți la eveniment: deputații Angelica Fădor și Emanuel Havrici, precum și senatorul Daniel Constantin Cadariu. Angelica Fădor a felicitat doamnele și domnișoarele care „se apleacă cu atâta dragoste și cu atâta migală pentru a ne oferi frumoasele ouă încondeiate care ne bucură pe toți”, Daniel Cadariu a considerat că „cei prezenți la astfel de manifestări dovedesc o dată în plus că știu să păstreze aceste tradiții și merită să fie în față”, iar Emanuel Havrici și-a exprimat aprecierea pentru modul în care arta încondeierii ouălor, a cioplitului în lemn și gastronomia bucovineană sunt transmise tinerei generații.
Încondeietorii de la Cernăuți, prezenți la Moldovița
De la Cernăuți, directorul Școlii cu predare în limba română nr. 13, prof. Eugenia Facaș, a fost “ambasadorul nordului Bucovinei în sudul aceleiași regiuni despărțite de granița din sârmă ghimpată”, cum a fost prezentată profesoara din Cernăuți, care, împreună cu prof. Diana Priscorneac, de la Liceului Tehnologic „Vasile Cocea” din Moldovița, a pus bazele unui proiect comun între cele două unități de învățământ, proiect derulat în perioada 2018-2020 și în cadrul căruia vor fi organizate acțiuni și proiecte educaționale în România și Ucraina.
„Dragi frați și surori, astăzi suntem onorați că am ajuns în ziua de Florii la acești oameni frumoși, dragi, puri, cu chipul luminos, cu brațele deschise. Anul acesta am încheiat un parteneriat cu școala de la Moldovița și de acum vom fi alături de voi pentru că astăzi, la Cernăuți, se vorbește, se trăiește, se gândește românește”, a precizat prof. Eugenia Facaș.
Emblema „Bucovina 100” a Consiliului Județean pe oul încondeiat
Ca în fiecare an, manifestarea a început cu o rugăciune. Preotul protopop Aurel Goraș a citit o rugăciune de binecuvântare a meșteșugarilor, a artiștilor care încondeiază ouă, dar și a celor care cioplesc lemnul, confecționează costumele populare și i-a stropit cu apă sfințită pe cei prezenți și obiectele expuse. În cadrul expoziției de ouă încondeiate au atras atenția ouăle încondeiate în tehnică tradițională, ouăle „bătrânești”, ouăle pictate specifice comunei Poiana Stampei, ouăle traforate cu dantelării fine, ouăle înnobilate cu ceară în relief, ouăle cu mesaje specifice Centenarului Marii Uniri sau ouăle încondeiate cu emblema „Bucovina 100” a Consiliului Județean Suceava și cu chipul lui Alexandru Ioan Cuza, realizate de încondeietoarea Ana Bălan.
Unul dintre aceste ouă i-a fost dăruit de primarul de Moldovița, Traian Iliesi, președintelui Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, în semn de apreciere pentru faptul că în urmă cu 10 ani a lansat proiectul „Drumul ouălor încondeiate”.
Oul încondeiat nu are granițe
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus: „Îmi dau seama că o sală de sport este prea mică pentru zestrea pe care o aveți la Modovița, încondeiatul ouălor e mai mult decât un sport și de aceea a rămas mică sala sporturilor. Cred că vă trebuie o casă bucovineană care să fie încăpătoare pentru atâta lume. Săptămâna trecută mi-a fost dat să reprezint Bucovina la Bruxelles, unde luam premiul de excelență pentru destinația turistică și datorită dumneavoastră. Foarte multă lume recurge la imitație, iar aici încă tradiționalul și autenticul sunt acasă, fie că vorbim de gospodinele care încondeiază ouă, care pun modelele de pe cămăși pe ouă, care le pun pe pereții caselor, care le pun pe curelele cu mărgele, sau de bărbații care lucrează în lemn, care fac atâtea lucruri minunate. Este o zestre a Bucovinei despre care cred că ar trebui să vorbim mai mult.
Am făcut un tur pe la mese și m-am întâlnit cu delegația de la Cernăuți. Cât de frumos de Florii se întâlnește Bucovina întreagă pentru că această civilizație nu are granițe… Un merit deosebit în cultura încondeierii ouălor îl are civilizația huțulă, de aceea discut un proiect internațional cu Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, țări unde trăiesc huțuli, pentru a pune în valoare civilizația huțulă, iar unul din puncte îl reprezintă exact acest cult al încondeiatului ouălor.
Sunteți minunați și cred că din acest punct de vedere Bucovina are capitala aici. Îmi aduc aminte că în urmă cu 10 ani, când am lansat drumul ouălor încondeiate, fie că mergeam spre Brodina – Ulma, unde este o anumită cultură și anumite modele, fie că veneam spre Mănăstirea Humorului, spre Moldovița sau spre Ciocănești, am găsit modele și culturi diferite, dar toate la un loc înseamnă zestrea Bucovinei”.
Premii pentru câștigători
Festivalul Ouălor Încondeiate de la Moldovița a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Moldovița, în parteneriat cu Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina și Muzeul Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea”, în cadrul proiectului „Paștele în Bucovina”. Alături de expozanți au fost și directorul Centrului Cultural Bucovina, Sorin Filip, directorulCentrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Călin Brăteanu, consultanți artistici în cadrul aceleiași instituții. În cadrul manifestării a fost vernisată și expoziția cu lucrările premiate la Concursul județean „Sărbătorim minunea Paștelui”, aflat la a V-a ediție.
Manifestarea de la Moldovița s-a încheiat cu spectacolul oferit de copiii de la școlile din Moldovița, Argel, Paltinu, Vatra Moldoviței, Ciumârna. La toate secțiunile artistice au fost acordate diplome și premii.
