Fălticenenii au marcat miercuri, 27 februarie, împlinirea a 116 ani de la nașterea artistului plastic Ion Irimescu. Cu acest prilej, Consiliul Local, Primăria Fălticeni, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” și Fundația culturală cu același nume au organizat în Sala „Pictor Aurel Băeșu”, din incinta Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, mai multe manifestări cultural – artistice sub genericul „Ion Irimescu 116”.
Slujba de pomenire a “Patriarhului artelor românești”
În prima parte a zilei, la Biserica “Sf. Voievozi” din Oprișeni, singura biserică pictată de maestrul Ion Irimescu, a avut loc slujba de pomenire a “Patriarhului artelor românești”. Serviciul religios a fost oficiat de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, de protopopul Adrian Dulgheriu și de preoții Georgian Rotar,Camil Dăscălașu, parohul Bisericii Oprișeni, și Teodor Brădățanu, managerul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”. Răspunsul la strană a fost dat de maicile de la Mănăstirea Voroneț.
Ca și în anii precedenți, la slujba de pomenire a celebrului artist au participat oficialitățile locale și județene, printre care s-au numărat prefectul Mirela Elena Adomnicăi, primarul de Fălticeni, Gheorghe Cătălin Coman, artiști plastici, scriitori, câțiva apropiați ai Maestrului, monahia dr. Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, monahia Maria Mălăescu, stareța Mănăstirii Buciumeni și cei care au organizat evenimentul. După slujba parastasului, cei prezenți s-au recules la mormântul din Cimitirul Oprișeni.
“Ion Irimescu a fost un om mare, plin de credință. Arta acestuia om este nemuritoare și el este nemuritor. Când mă întâlneam cu el nu ezita să vorbească despre credința voievozilor noștri cei viteji, prin ei identificându-se cu toate aspirațiile acestui neam”, a spus ÎPS Pimen.
Viziuni asupra operei lui Brâncuși
Manifestările, organizate sub genericul “Irimescu – 116”, au continuat, în sala de expoziții a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, alături de zeci de prieteni ai maestrului Ion Irimescu, personalități ale culturii naționale, județene și locale. Criticul și istoricul de artă Pavel Șușară, monograf, poet, publicist și scriitor român, cercetător de istorie a artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română, evaluator de opere de artă, a prezentat o viziune asupra operei lui Brâncuși. De asemenea, criticul s-a oprit și la procesul prin care Brâncuși s-a judecat cu statul american, pentru ca lucrările sale să fie recunoscute din punct de vedere artistic. La finalul conferinței, la solicitarea monahiei Gabriela Platon, Pavel Șușară a făcut o scurtă comparație a personalității lui Brâncuși cu cea a lui Ion Irimescu.
“Irimescu îi împacă în absolut pe Brâncuși și pe Paciurea. De la Brâncuși ia partea de rafinament a formei, acel aspect înalt decorativ, și de la Paciurea ia retorica, ia tipul acesta de poveste fabuloasă pe care Irimescu o spune în aproape toate compozițiile sale importante. Și Irimescu și toată sculptura modernă îi datorează lui Brâncuși foarte mult”, a precizat Pavel Șușară.
Personalitatea maestrului, evocată de scriitorul Grigore Ilisei
Fire practică, scriitorul Grigore Ilisei a reușit în foarte scurtul timp acordat să realizeze o evocare a celui sărbătorit, ca element de contrastant față de cele prezentate până în acel moment. Distinsul om de litere și-a amintit despre interviul realizat cu Ion Irimescu la împlinirea vârstei de 90 de ani a artistului.
“El se socotește nu un înnoitor precum Brâncuși, ci un continuator și, într-un fel, vine în siajul acesta al lucrurilor pe care le-a spus Pavel Șușară. O altă observație pe care o face, îl consideră pe Paciurea, care a fost patronul lui spiritual, un model care a jucat și un rol important în cariera lui, îl consideră la fel de mare ca Brâncuși, dar fără șansa pe care Brâncuși a avut-o plonjând într-o altă lume, într-un alt univers, în zona cea mai înaltă a artelor din perioada respectivă și devenind până la urmă o voce universală. Legătura lui mai puternică și afectivă, inclusiv legătura în ceea ce privește programul estetic, o dovedea mai degrabă spre Paciurea decât spre Brâncuși. Ion Irimescu a descoperit mult mai târziu sculptura. El s-a dus spre pictură pentru că habar nu avea de sculptură. A mers practic la Belle Arte la București și după un an și-a dat seama, cu un spirit critic neadormit care a fost foarte important, că nu are valențele, nu are atributele, nu are harul care l-ar putea face un mare artist în pictură. El mărturisește că în primul rând nu a avut simțul culorii, ori fără culoare, și evoc aici pe Alexandru Ciucurencu, unul din marii noștri coloriști, pictura practic nu există. El și-a descoperit sculptura la București și a avut șansa să îl aibă la Belle Arte ca profesor pe Paciurea, să înceapă această carieră și să își găsească formula lui”, a precizat Grigore Ilisei.
Prima parte a momentului aniversar dedicat marelui artist a inclus un moment poetic Constantin Bulboacă șiun concert cameral susținut de tenorul Florin Ormenișan.
Printre „Cotloanele” Cazabanilor
O întâlnire de suflet cu toți Cazabanii a avut loc în seara zilei de 27 februarie. Cu această ocazie a fost lansat romanul „Parage” / „Cotloane” de Theodor Cazaban. Cartea este versiunea în limba română a lui “Parages”, apărută în anul 1963 la Gallimard-Paris. La eveniment au participat Olimpia Coroamă, traducătorul volumului, Gina Puică, asistent universitar doctor la Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, și scriitorul sucevean Constantin Severin și un număr important de admiratori ai scriitorului Theodor Cazaban. Theodor Cazaban s-a născut la 2 aprilie 1921 la Fălticeni, într-o familie franco-italiană și s-a stabilit în Franța în 1947, unde, șaisprezece ani mai târziu, a devenit cunoscut datorită romanului de o mare modernitate “Parages”. Pe lângă prezentarea mai multor volume despre “Dinastia Cazabanilor”, cei trei vorbitori au expus motivele pentru care vorbim de Irimescu în contextul Cazabanilor și rolul familiei Cazaban în formarea maestrului Irimescu. În alocuțiunile lor, invitații au vorbit despre rolul și locul maestrului Ion Irimescu în cultura românească, un punct comun al discuțiilor fiind vizibilitatea și promovarea celei mai mari colecții de autor din România
Prefectul Mirela Adomnicăi i-a premiat pe participanții la Concursul Județean “Pe urmele Maestrului Ion Irimescu”
Prefectul Mirela Elena Adomnicăi și primarul Gheorghe Cătălin Coman au participat și la festivitatea de înmânare a diplomelor elevilor premiați la cea de-a a IV- a ediție a Concursul Județean “Pe urmele Maestrului Ion Irimescu” organizat de Școala gimnazială “Ion Irimescu” în sala “Pictor Aurel Băeșu”.
“Maestrul Ion Irimescu trăiește veșnic în memoria comunității fălticenene care-l omagiază în fiecare an. Iată că și acum, la 116 ani pe care-i omagiem de la nașterea Maestrului, suntem în mijlocul elevilor școlii care-i poartă numele, astfel încât să avem garanția că vor prelua ștafeta și memoria Maestrului. Autoritatea locală este implicată în mod direct în fiecare eveniment care este dedicat Maestrului Ion Irimescu, pentru că o mare parte din creația Maestrului a fost lăsată aici și este găzduită de Muzeul «Ion Irimescu» din Fălticeni. Și datorită Maestrului, Fălticeni este un reper cultural”, a declarat Mirela Adomnicăi.
Ion Irimescu, născut pe 27 februarie 1903, a donat Fălticeniului un mare număr de sculpturi și desene, constituindu-se astfel muzeul care-i poartă numele. Retras spre sfârșitul vieții la Fălticeni, s-a ocupat de muzeul care adăpostește operele sale, cea mai mare colecție de autor din România. Maestrul Ion Irimescu a încetat din viață în noaptea de 27 spre 28 octombrie 2005, în locuința sa din Fălticeni, la vârsta de 102 ani.
Pentru gestul său, municipalitatea îl sărbătorește în fiecare an la sfârșitul lunii februarie prin manifestări culturale.
