Cea de-a XIII-a ediție a Târgului Mărului de la Fălticeni a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, în Piața „Nada Florilor” din centrul municipiului. Pe o ploaie care s-a revărsat peste urbea de pe Șomuz atât sâmbătă cât și duminică, 20 de producători, membri ai Asociației Pomicultorilor Fălticeni, ai Cooperativei Agricole “Livezile” dar și Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni au expus și au scos la vânzare peste 32 de soiuri de mere. Temperaturile extrem de scăzute pentru această perioadă a anului nu i-au ținut pe fălticeneni în casă, standurile pomicultorilor fiind vizitate în cele două zile ale târgului de câteva mii de persoane venite să-și facă aprovizionarea cu mere pentru această iarnă, cele mai căutate soiuri fiind Ionathan, Golden delicios, Florina, Idared, Generos, Wagner și Ionagold, care s-au vândut cu prețuri cuprinse între 1,5 și 2,5 lei kilogramul, iar Renet și Pătul cu 4 lei kilogramul, prețurile fiind negociabile la toate soiurile.
Alături de producătorii de mere au fost și cele trei fabrici din Fălticeni care produc suc de mere, repectiv S.C. Delicon Prodimex S.R.L. cu sucul “Aroma”, S.C. Mărul Argintiu S.R.L., producătorul sucului de mere “Saft” și cel mai nou producător, intrat recent pe piață, S.C. Olea S.R.L. cu sucurile„Olea”și „Olea kids”. Pe lângă producătorii de mere, suc și tuică de fructe, la târgul de la Fălticeni au mai participat apicultori, meșteri populari, distribuitori de utilaje agricole și membri ai Asociației „Produs în Bucovina”.
Pomicultori fălticeneni s-au asociat într-o cooperativă
Bazinul Pomicol Fălticeni este renumit pentru calitatea fructelor care se produc la fermele din această zonă. Șase oameni din această zonă, Radu Mercore, Mihai Fântânaru, Vasile Andrieș, Laurențiu Ștefan, Mircea Costișevschi și Vasile Nedelcu, care dețin livezile de meri din zonele Rădășeni, Cornu Luncii, Petia, Țarna Mare, Vuturești și Fălticeni, au pus bazele, în urmă cu aproape un an, unei cooperative agricole.
„Am înființat această cooperativă pentru a putea accesa fonduri europene în vederea achiziționării de utilaje, tractoare, mașini de stropit, tocător de ramuri, electrostivuitoare, foarfeci electrici de tăiat ramuri, etc.
Fermierii care se regăsesc în cadrul unei cooperative vor beneficia de o scutire a impozitului pe profit timp de 5 ani. Potrivit celor mai recente modificări ale Legii nr. 566/2004, se va realiza o scutire a impozitului pe venit pentru microîntreprinderile care aderă la cooperative. Totodată, se va opera o scutire de impozit pe norma de venit pentru persoanele fizice/PFA/II/IF care aderă la o cooperativă, o scutire de impozit pe proprietate pentru bunurile aferente producției valorificate prin cooperativă, cât și scutirea impozitului pe arenda terenurilor”, ne-a spus inginerul Mircea Costișevschi, reprezentantul Cooperativei Agricole „Livezile”.
Membrii cooperativei vor ca banii pe care îi vor obține să fie investiți și pentru înființarea de livezi sau întinerirea suprafețelor cultivate cu meri cu o vârstă mai mare de 25 de ani, pentru a putea crește producția în viitor. Un alt scop principal al cooperativei este participarea la Programul de distribuire a mărului în școli, până acum, conform inginerului Costișevschi, pomicultorii fălticeneni neputând participa din cauza modului restrictiv în care erau făcute caietele de sarcini pentru licitații.
2016, un an foarte dificil pentru pomicultori
Președintele Asociației Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, Mircea Costișevschi, ne-a declarat că pomicultorii din bazinul pomicol Fălticeni – Rădășeni – Vulturești au obținut anul acesta o producție de mere mulțumitoare, însă costurile au fost mai mari deoarece, din cauza ploilor, pomicultorii au fost nevoiți să facă chiar și 20 de tratamente pentru menținerea stării fitosanitare a pomilor. Mircea Costișevschi a arătat că membrii asociației pe care o conduce distribuie deja mere în marile supermarketuri din România, și mai mult, au reușit să-și extindă cu forțe proprii suprafețele de livezi. În fiecare an, în tot bazinul pomicol din sudul județului se plantează între 50 și 60 de hectare, în 2016 fiind emisă autorizație de la Direcția Agricolă Suceava pentru 53 de hectare.
„Nu am întâlnit în 45 de ani de carieră atâtea probleme într-un an. Frigul din luna aprilie nu a făcut pagube foarte mari decât prin unele locuri, dar a «ciupit» din flori. În lunile iulie și august, pe lângă secetă, au fost temperaturi de peste 30 de grade foarte multe zile consecutiv. Se știe că fotosinteza începe la zero grade și crește treptat până când temperatura atinge 20-25 de grade, după care încetinește treptat până se oprește definitiv. Din apa cu sărurile minerale și dioxidul de carbon planta sintetizează substanțele organice, care împreună cu o parte din apa absorbită formează seva care circulă prin vasele liberiene ale plantei și hrănesc planta. Dacă apă nu a fost, fotosinteza a fost încetinită și chiar întreruptă iar din cauza temperaturilor ridicate fructele nu s-au dezvoltat. Cine a avut sistem de irigație performant, în două – trei zile a dat și câte 20 de litri de apă la pom. Eu am udat de trei ori și am dat minim 50 de litri de fiecare dată la fiecare pom și s-a cunoscut. Am parcele și cu 30 – 40 de tone la hectar, am și parcele cu producție foarte mică. Chiar dacă Ionathanul ne salva de fiecare dată, anul acesta a avut încărcătură mai mică și nu a avut prioritate la udat din cauza deficitului de apă. Am udat parcelele care au avut încărcătură mare și cu soiuri valoroase”, ne-a declarat Mircea Costișevschi.
La Fălticeni, singura fabrică de suc certificată IFS
Anul acesta, din cauza vremii nefavorabile, un procent mare de mere a fost compromis. La unii producători, în livezile bătrâne și care nu au fost udate, proporția de „mere industriale” ajunge la 50 la sută. Anul trecut, merele industriale au fost vândute cu 0,5 lei/kilogram, anul acesta prețul de achiziție a acestora fiind la jumătate, mai exact 0,25 lei/kilogramul. Pomicultorii spun că valorificarea locală sub formă de țuică nu este atât de rentabilă din cauza accizelor fiscale mari și a concurenței rachiului din prune, produs în cantități mari la Rădășeni. Unii pomicultori spun că nici nu vor mai investi în culesul merelor de pe jos, în condițiile în care un culegător este plătit cu 75 – 100 de lei pe zi și la cât plătește singura fabrica care cumpără astfel de mere, cea de la Vaslui, ies în pierdere.
„Dețin o suprafață de 50 de hectare de livadă. Producția este un pic mai slabă față de anii anteriori din cauza secetei, media fiind 30 de tone la hectar. Dacă nu aveam irigații, nici această producție nu o puteam avea. Producția pe care nu o valorificăm la consum, o valorificăm în fabrica de suc. Anul acesta suntem vânzători naționali pe întreaga rețea LIDL și fabrica este certificată IFS (International Food Standard), fiind singurii din nordul Moldovei cu o astfel de certificare pentru o fabrică de suc. Pentru obținerea unui astfel de certificat trebuie să îndeplinești câteva condiții foarte stricte, să fie transparență, fiind asigurat cel mai înalt standard de siguranță a alimentelor. Avem analize de la materia primă până la produsul finit, și scoatem produse de cea mai bună calitate. Eu am îndeplinit toate condițiile, această certificare fiind cartea de vizită a procesatorului și cu aceasta vom câștiga foarte mult pe piață. Sucul de mere este natural 100% și anul acesta vom mai scoate încă trei produse noi, suc de mere cu pere, suc de sfeclă și suc de soc cu măr”, ne-a declarat Pavel Onea, desemnat în anul 2015 „Fermierul anului.”
IFS – International Food Standard este un standard de calitate și siguranță a alimentelor, pentru produsele alimentare comercializate sub marcă proprie, menit să permită evaluarea sistemelor de management ale furnizorilor, pe baza unei abordări uniforme. Standardul se aplică la toate stadiile de procesare a alimentelor, după ce acestea au părăsit ferma de producție.
Prețul merelor a rămas neschimbat din 2011
Chiar dacă Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol spune una, pomicultorii fălticeneni spun că în piețele din țară n-au loc decât la tarabele din spate, unde cumpărătorii nu se înghesuie, pentru că în zonele cu vad sunt comercianții care stau acolo tot anul, cu marfă din Polonia, Ungaria sau Republica Moldova, o mare parte din ea introdusă în țară și nefiscalizată. Producătorii susțin că, deși este respectat articolul 13 din legea respectivă, 40% din tarabele oferite producătorilor sunt în zone neatractive pentru cumpărători.
Ei spun că prețul merelor este la fel ca în urmă cu cinci ani. „Cu amănuntul, prețul este de 2 lei la Ionathan și 2,5 lei la Golden, prea puțin, comparativ cu munca și creșterea prețurilor la substanțele pentru combaterea dăunătorilor, carburanți pentru lucrările agricole și salariul minim care trebuie asigurat celor care ne ajută la munca din livadă. Toate prețurile au crescut, numai cel oferit producătorilor de măr a scăzut, angro, mărul se vinde 1,3 – 1,5 lei Ionathan și 1,5 – 1,8 lei Golden”, susțin producătorii din zona Fălticeni.
Târgul mărului, o recunoaștere a muncii depuse de pomicultori
Ințiativa organizării Târgului Mărului o are în fiecare an administrația locală, care își dorește ca prin această manifestare să ajute pomicultorii, să promoveze mărul, unul dintre cele mai importante branduri din această zonă a județului Suceava, iar locuitorii urbei de pe Șomuz sau cei care ajung în această localitate la mijlocul lunii octombrie să poată să se aprovizioneze cu fructe de la producători și la prețuri mici.
“În fiecare an, municipalitatea este alături de producătorii de fructe din zona Fălticeni la sfârșitul campaniei de recoltare, pentru a-i ajuta să-și valorifice o mică parte din producție într-un cadru organizat, în cadrul unei sărbători dedicate celor care timp de un an muncesc în livezi. Pe lângă mere de calitate produse la Fălticeni, mai gustoase și mai sănătoase, avantajul celor care cumpără fructe direct de la producători este și acela că obțin sfaturi direct de la oamenii care administrează livezile, care știu cum să le păstreze, ce proprietăți are fiecare soi și chiar indicații terapeutice. Ceea ce este important este că o parte dintre acești producători pot valorifica și merele destinate prelucrării industriale și mă refer la cei care deja fac suc de mere natural și îl vând pe piața românească, obținând un produs finit care dă valoare mărului.
Mă bucur că anul acesta, alături de pomicultorii fălticeneni este și o delegație formată din primari din Raionul Orhei, Republica Moldova și președintele Raionului, Tudor Golub, care au apreciat producția obținută și calitatea mărului de Fălticeni, fiind și un bun prilej pentru o colaborare viitoare privind schimbul de informații legate de soiuri, tehnologii etc.”, a spus primarul Cătălin Coman.
În cadrul Târgului Mărului din Fălticeni, cei prezenți în Piața Nada Florilor au avut parte și de numeroase spectacole de muzică populară și folk, susținute de interpreți din județ, dar și de nume cunoscute la nivel național.
