Timp de trei zile, în comuna muzeu Ciocănești s-a desfășurat Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, prima manifestare din cadrul Programului de promovare a turismului și tradițiilor din zonă „Paștele în Bucovina”.
Programul manifestării a început vineri, 4 martie, la Muzeul Național al Ouălor Încondeiate cu un colocviu dedicat oului încondeiat și tradiției plutăritului pe Valea Bistriței Aurii. Moderatoarea discuțiilor despre ouăle încondeiate, dar și despre tradițiile de Paște în România și în lume a fost prof. dr. Minorica Dranca, muzeograf la Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, care a prezentat și referatul „Simbolistica oului încondeiat”.
Expoziția de ouă încondeiate de la Muzeul din Ciocănești a fost considerată de Pavel Blaj, de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, „un succes național și internațional”.
Conform primarului comunei Ciocănești, Gheorghe Tomoiagă, în această localitate există o comunitate de peste 100 de persoane care trăiesc din arta încondeiatului ouălor, iar plutăritul s-a născut a doua oară, în urmă cu trei ani, după ce ultima cursă din „era industrială” a plutăritului a avut loc în 1969.
„Ciocănești este o comună muzeu, unul dintre cele mai frumoase sate din România, unicat în țară și în lume datorită celor trei forme de exprimare a motivelor naționale: oul încondeiat, costumul popular și casele cu motive naționale”, a precizat primarul Tomoiagă.
Într-o altă secțiune a manifestării au fost prezentate și instrumente muzicale tradiționale din județul Suceava, cum ar fi bucium, tulnic, corn, drâmbă, ocarină, cobză și trâmbiță. Prof. Marian Proboteanu, de la Clubul Copiilor Vatra Dornei, a împărtășit celor care au trecut pragul Muzeului din Ciocănești din vastele sale cunoștințe despre cobză, lăută și drâmbă, iar împreună cu eleva Doina Ivașcu a realizat și o demonstrație de interpretare.
Ciocănești – „Capitală a culturii tradiționale în Carpați”
În aceeași zi, dar spre seară, participanții veniți la acest festival din alte localități și câțiva localnici au participat la un simpozion și o întâlnire culturală sub genericul „Cartea bucovineană, moștenire pentru urmași”. Pe lângă titlul de “Capitală a culturii tradiționale în Carpați” atribuit comunei pentru calendarul propriu de evenimente culturale și de divertisment în 2007, comuna Ciocănești este și un izvor de cultură pe valea Bistriței Aurii. Scriitorul și etnograful Ion Grămadă din Câmpulung Moldovenesc a vorbit despre însemnătatea unui muzeu etnografic într-o localitate, muzeul acestuia, cu peste 8.000 de exponate, fiind un exemplu în acest sens, iar profesoara Paraschiva Abutnăriței din Vatra Dornei a explicat celor prezenți „Rolul monografiilor în cunoașterea devenirii în timp și a particularităților fiecărei comunități”.
În prezența unor personalități culturale au fost evocați scriitori al căror nume este legat de această localitate, cum ar fi Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Florin Gheucă, Adrian Păunescu, Mircea Motrici, Păstorel Teodoreanu și alții.
Agenda zilei de vineri a mai cuprins vernisajul expoziției de fotografii cu ouă încondeiate a artistului fotograf Dumitru Chiriluș și un spectacol folcloric tradițional susținut de membrii Școlii de muzică „Ionică Țăran” din Ciocănești.
Chematu-n sat cu trâmbița și doba
Ziua de 5 martie a fost dedicată costumelor populare tradiționale, expoziției de ouă încondeiate, concursului de încondeiere și celui gastronomic, care au avut loc la Casa de Cultură din Ciocănești.
Dintr-o căruță frumos ornată cu covoare tradiționale, aparținând unui tânăr, Simion Ciocan, trâmbițașul și dobarul satului au dat deșteptarea în comună. Chematu-n sat cu trâmbița și doba sau, cum le palce localnicilor să spună, “Bună dimineața, gospodari”, este o tradiție care se păstrează la Ciocănești lacele trei evenimente deosebite din comunitate: „Festivalul Național al Ouălor Încondeiate”, „Festivalul Național al Păstrăvului”, „Festivalul Obiceiurilor de Iarnă”.
În acest an, dobarul satului, Lupescu Petru Pantilimon,director al Casei de Cultură, a predat șatafeta tinerilor din comună. Localnicii, dar și turiștii care au înnoptat la Ciocănești și Botuș au fost chemați la festival cu doba de doboșarul Florin Drăgan, de 17 ani, și trâmbițașul Dumitru Ciocan, de 23 de ani. Aceștia au anunțat că „Primăria a pus la cale o mare întrecere la închistrit ouă și care gospodină le face mai faine capătă mari daruri, pentru că păstrează tradiția. Așa că, dragi oameni, haideți cu mic, cu mare în sat, să vă înveseliți inima, că mai fain ca la noi nu-i nicăieri!”
Parada portului popular în sunetul instrumentelor tradiționale
În sunet de bucium, trâmbițe și tulnic, zeci de ciocăneșteni îmbrăcați în costume populare, călare pe cai sau în căruțe aranjate de sărbătoare au adus în fața Casei de Cultură “Florin Gheucă” un ou uriaș, din lemn, greu de aproape o tonă, într-un străvechi car tras de o pereche de armăsari aparținând preotului din Botoș. Oul respectiv, “un simbol a ceea ce înseamnă sufletul nostru, al celor care în Bucovina încondeiază aceste ouă”, constituie emblema festivalului, fiind pictat pe o parte cu chipul domnitorului Ștefan cel Mare, iar pe cealaltă cu modele tradiționale din Ciocănești.
Gospodarii care au adus oul au fost primiți în aplauze de localnici, turiști din țară, dar și din Franța și Italia, oficialități județene, de toți cei prezenți la această manifestare.
Slujbă de sfințire și binecuvântare a artei tradiționale
După parada portului popular tradițional a urmat deschiderea oficială a celei de-a VIII-a ediții a festivalului și slujba de sfințire și binecuvântare a artei tradiționale, oficiată de un sobor de preoți avându-l în frunte pe protopopul Aurel Goraș. La sfârșitul slujbei, preotul protopop a transmis mesajul Î.P.S. Pimen, un mesaj prin care Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a „binecuvântat osteneala sfântă a organizatorilor și participanților prin meșteșugul încondeierii ouălor la acest festival devenit tradițional”.
În cuvântul de deschidere, primarul Gheorghe Tomoiagă a mulțumit tuturor celor care au venit la Ciocănești, „dar în primul rând încondeietorilor de ouă, pentru că ei stau și aștern pe coaja de ouă frumusețea sufletească păstrată de la moșii și strămoșii noștri. Prin ei, oul încondeiat din Bucovina a ajuns să fie cunoscut în toate țările lumii, iar inițiativa de a organiza acest festival la Ciocănești a dat roade datorită prezenței dumneavoastră aici, culturii dumneavoastră. Motivele de pe oul încondeiat nu vorbesc de altceva decât de tradiții”, a spus Gheorghe Tomoiagă.
Și salutul Consiliului Județean și al președintelui Gheorghe Flutur a ajuns la Ciocănești prin vicepreședintele instituției Vasile Ilie.
Concurs de ouă încondeiate și încondeiat de ouă
Peste 250 de încondeietori de ouă din județele Suceava, Botoșani și Brăila au participat la cea de-a opta ediție a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate, manifestare care promovează tradiția încondeierii ouălor pentru Paște. Concursul s-a desfășurat pe două categorii, copii și adulți.
“Ca și în anii precedenți, festivalul se axează pe arta populară tradițională a încondeierii ouălor, (care la Ciocănești este dusă mai departe și prin școala de încondeiere a ouălor din cadrul muzeului) și pe vechile instrumente muzicale. Festivalul ouălor încondeiate se desfășoară la Ciocănești pentru că este singura localitate din țară și din lume care întrunește cele trei elemente – al motivului național exprimat pe costumul popular, pe oul încondeiat, dar și pe casele locuitorilor. Așa cum arată oul încondeiat, așa arată și casa, așa arată și costumul popular, așa arată și sufletul ciocăneșteanului”, ne-a spus primarul Gheorghe Tomoiagă.
În prima etapă, cea de ouă încondeiate, fiecare concurent a avut de prezentat o selecție de 12 ouă decorate (modele diferite), neceruite, caracteristice zonei din care provin. Aceștia au trebuit să explice elementele ornamentale folosite, cromatica, tehnica de lucru și gradul de dificultate. Juriul a avut de apreciat și modul de prezentare a standului, dar și costumul popular purtat de fiecare concurent.
Etapa a doua a concursului, cea mai spectaculoasă, a constat în încondeierea a cât mai multe din cele cinciouă albe pregătite. Vârsta participanților a fost cuprinsă între 5 și peste 70 de ani, dovadă că meșteșugul încondeierii ouălor este transmis de la o generație la alta.
Juriul concursului de ouă încondeiate și încondeiat de ouăa fost format din Iuliana Băncescu, de la Centrul Național de Conservare și Promovare a Culturii Naționale, prof. dr. Minorica Dranca, muzeograf la Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Pavel Blaj, de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava.
După deliberări îndelungate membrii juriului au acordat premii pentru creație și pentru păstrarea tradiției. Marele premiu a ajuns la Brodina, câștigătoarea fiind Elena Torac. Așa cum am aflat de la președinta juriului, Iuliana Băncescu,premiul i-a fost acordat Elenei Torac pentru „respectarea motivelor tradiționale culese din sat (împreună cu copiii pe care-i îndrumă), pentru cercetarea la sursă, pentru respectarea tehnicii încondeierii, motivelor și coloritului tradițional și înființarea la Brodina a școlii de încondeietori”.
La „Categoria copii”, juriul a apreciat ouăle decorate de Alina Mihaela Czutka, în vârstă de 9 ani, din Poiana Stampei, lucrările ei putând fi comparate cu ale unor încondeietori cu experiență. Pe lângă premiile I, II și III și premiile speciale, Niculiță Laura din Ciocănești a primit premiul „Novac Norbert”. Premiul special pentru promovarea artei populare în străinătate le-a fost acordat lui Drajmici Filoteia din Platinu și Cristinei Bădăluță din Ciocănești.
Oul surpriză
Organizatorii manifestării au realizat și în acest an un ou surpriză, din care s-au înfruptat toți cei prezenți la festival. A fost un ou format din 1.000 de ouă fierte. Surprizele au fost în câteva ouă fierte și au constat în bijuterii oferite de unul din sponsorii concursului.
„Glasul trâmbiței, al tulnicului, al fluierului și cavalului”
În fața Casei de Cultură a avut loc a treia ediție a Concursului național „Glasul trâmbiței, al tulnicului, al fluierului și cavalului în Ciocănești – Bucovina”. Concursul s-a desfășurat pe grupuri și individual.
„Trâmbițașii noștri, cei care sunau din tulnice, buciume și corn (care poate fi considerat și primul instrument muzical), erau cei care dădeau semnalul pentru a ne apăra glia străbună. Astăzi, aceste instrumente mai sunt folosite doar la evenimente ca acesta. Pentru că am constatat că din ce în ce mai rar tinerii preiau această îndeletnicire, am adus acești instrumentiști nu numai să fie văzuți, ci în primul rând pentru a încuraja tineretul să cânte la aceste instrumente”, ne a spus primarul Gheorghe Tomoiagă.
La concurs au participat concurenți din județele Alba, Cluj și Suceava. Primele care au evoluat au fost tulnicăresele din Câmpeni, județul Alba. Bunica, nora, două nepoate și prietenul uneia dintre acestea au încântat publicul cu sunetul tulnicului. Bunica, Maria Onețiu, a prezentat chiar și istoria acestui instrument.
La concursul de trâmbiță s-au înscris trâmbițași din Dorna Arini, Șaru Dornei, Ciocănești, Stulpicani. Dumitru Ciocan de 23 de ani, din Ciocănești este cel mai tânăr trâmbițaș din Bazinul Dornelor și chiar va duce mai departe această tradiție, utilizând trâmbița în fiecare vară la stână. Concursul de fluier și caval a atras atenția juriului format Călin Brătianu și etnomuzicologul Constanța Cristescu prin melodiile foarte vechi de la Mărișel, județul Cluj, și Stulpicani.
Expoziție culinară
Cu sprijinul ANTREC „Bucovina”, Casa de cultură a găzduit o nouă ediție a concursului gastronomic cu preparate tradiționale de post și de Lăsatul secului, bucate de Paște, coșuri pascale și dulciuri. Proprietari de pensiuni turistice, Parohia Botoș și șase meșteri populari s-au înscris cu mâncărurile pe care știu să le gătească cel mai bine. Au fost prezentate pentru degustare chifteluțe cu ciuperci și soia, diverse mâncăruri cu hribi, clătite umplute cu urzici, servite la aperitiv, clătite cu ciuperci, fasole ornată cu ceapă verde, sărmăluțe foarte mici pentru aperitiv, sărmăluțe cu nucă, roșii umplute, zacuscă pregătită din toamnă, țelină umplută cu ciuperci, salată de cartofi, salată de sfeclă roșie, salate cu ciuperci, iar, ca desert, prăjituri de post. La acest concurs, toți participanții au fost câștigători, luând locul I- Parohia satului Botoș, Pensiunea Viorica, Pensiunea Olguța, pensiunea Dafina, toate din Ciocănești, Asociația “Roua Cerului” din Poiana Stampei, Nistor Celica din Botoșani.
Cea de-a treia zi a manifestărilor, în care participanții și oaspeții au vizitat în continuare expoziția cu vânzare de ouă încondeiate din toate zonele țării, s-a desfășurat sub semnul spiritualității ortodoxe, Sfânta Liturghie fiind oficiată în bisericile din Ciocănești și Botoș, precum și la mănăstirile din zonă. De la ora 13,00, ciocăneștenii s-au adunat din nou în centrul comunei pentru a viziona un spectacol folcloric în care au evoluat Ansamblul „Dorna dorului”, Ansamblul Folcloric “Brădulețul” din Botoș, Ansamblul Folcloric “Bistrița Aurie” din Ciocănești și Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu” din Suceava.
Organizatorii evenimentului au fost Primăria și Consiliul Local Ciocănești, Centrul Cultural “Bucovina” și Consiliul Județean Suceava.
