Astăzi este ziua ta de naștere, zi aniversară, dar și ziua unei noi performanțe, pentru ambele dorindu-ți ani mulți cu sănătate și împliniri.
Tiberiu Cosovan, acest om deosebit de modest, dar și apreciat jurnalist, este astăzi din nou la înălțime. De această dată, el a renunțat la arta cuvântului și ne-a surprins cu o expoziție de grafică mai puțin obișnuită nouă.
Cred că scrisul despre artiști și arta lor i-au deschis gustul pentru orizontul artistic al linogravurii pe care s-a axat.
Într-o perioadă bântuită de atâția politicieni, poeți și scriitori, gazetari și artiști de duzină, ca să nu zic chiar improvizați, acest strălucit gazetar pe care Monitorul de Suceava îl găzduiește permanent în paginile sale are darul de a ne restitui pe lângă cuvintele, informațiile și analizele artistice de clasă, și axa interioară a sa, dedublându-se pasional în dialogul dintre cuvintele despre artele plastice și arta plastică propriu-zisă.
Prima impresie pe care o ai privind cele 25 de lucrări ale lui Tiberiu Cosovan este că el are o bogăție de sentimente și o vibrație a eului iscate și prezente în contactul cu lumea, cu spectacolul artistic de azi, de ieri și de mai de mult.
Imaginile din operele sale nu redau numai construcții ori spații care produc amintiri. În ele vezi și simți oameni și culturi legate de spațiu și de timpul ce trece prin noi.
El ne revelează muzica, împreună cu plasticul, din care sufletul lui Tiberiu Cosovan înclină spre ultima. Artistul, și îl numesc așa pentru că el deja a trecut proba de foc cu brio, înscriindu-se în familia artiștilor, m-a făcut să-i ating fiorul liniilor „linotype” în vârtejul timpului trecut, peste această minunată Cetate a Sucevei, cu amintiri prezente și trecute, cu case vechi și străzile ei cu legende, cu clădiri reprezentative și peisaje pline de farmec.
Precum la Marcel Chirnoagă, Aurel Mărculescu și Vida Gheza, lucrările lui Tibi Cosovan trăiesc în vreme, prezentându-se fiecare în extazul celeilalte. Sinceritatea de expunere a imaginilor, a liniilor controlat săpate estetic în suportul fiecărui exponat, dă farmecul poeziei tablourilor în alb-negru, ocolind ori ascunzând enigme, neliniști, amintiri, mistere, așa cum în grafica sa o mai făcea pentru această minunată urbe Romeo Calancea.
Sufletul lui Tiberiu Cosovan se dovedește ca o carte deschisă până la ultima filă, pentru cine știe să citească în ea. Sunt imagini care înseamnă mult pentru privitorul care cunoaște sau chiar pentru cel ce face cunoștință cu valurile vieții sucevene, cu vocea ascunsă a lor.
Suceava, caligrafii, sentimente – Armonia liniilor și a sufletului artistului – lucrări care ar trebui găzduite definitiv la Primăria municipiului Suceava și în Muzeul Bucovinei.
Viorel Corodescu – COV, grafician
