Directorul coordonator al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava, Daniel Hrenciuc, a făcut zilele trecute referire la recent lansatul „Raport al Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit – Siturile Istorice și Naturale din România”, semnalând faptul că, în voluminosul document, localitatea Baia din județul Suceava este citată cu trei monumente istorice.
Trei monumente istorice din Baia
În documentul comisiei prezidențiale (comisie creată în aprilie 2008, cu misiunea elaborării unui raport și a unui ghid referitor la patrimoniul construit, la siturile istorice și naturale, precum și a unei strategii pe termen mediu și lung privind modalitățile de protejare și promovare a patrimoniului cultural și identificarea unor măsuri care să asigure o mai bună coordonare și implementare a politicilor prioritare în domeniu) localitatea Baia-Suceava este vizată atât pentru ruinele Catedralei Catolice (zidită în anul 1410 cu ajutorul lui Alexandru cel Bun, în memoria doamnei Margareta) și Biserica Sf. Gheorghe (Biserica Albă, ctitorie ștefaniană din anul 1467, ridicată de voievodul Moldovei în urma victoriei asupra lui Matei Corvin), dar mai ales pentru Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de Petru Rareș în anul 1532.
„Intervenția de consolidare a monumentului trebuia să țină seama de cele două ansambluri de pictură murală”
În raportul care prezintă un tablou sintetic al stării patrimoniului construit și al siturilor istorice și arheologice (urmărind cauzele degradării patrimoniului și propunând strategii și măsuri în vederea stopării distrugerilor) la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia, la care se păstrează încă pictura interioară și exterioară originară din anul 1535, se menționează faptul că există „probleme structurale grave”, deși construcția a făcut obiectul unui proiect de consolidare (între anii 1993 și 2005 s-au efectuat atât lucrări de consolidare, cât și de conservare-restaurare a picturii).
Raportul face precizarea că „intervenția de consolidare a arhitecturii monumentului trebuia să țină seama de cele două ansambluri, în aceeași măsură valoroase, de pictură murală interioară și exterioară”, ansambluri „aflate într-un proces accentuat de degradare” care „necesitau ele însele un
program de intervenție urgentă de conservare”.
