La pauză, nu eram atins de aripa exaltării, mă situam mult sub aprecierile venite de la comentatorii meciului sau de la comentatorii strecurați în emisiunile dintre reprize. Conduceam și hiperbolizam. După ce s-a întâmplat la reluare, parcă li s-a luat tuturor un văl de pe ochi și au văzut că nici prima parte nu era așa roz cum o zugrăviseră. Din cerul în care se cocoțaseră, au plonjat toți către cele mai negre abisuri. Vreau să cred că nici curentul ăsta distructiv nu m-a contaminat, așa că s-ar putea să supăr pe mulți în continuare.
Pantilimon, „un portar mare și la propriu, și la figurat”, a dovedit iarăși că nu are reflexe native pentru acest post, la golul doi apărându-se ca de viespe de mingea care îi venea către piept. Marica a avut o execuție frumoasă la gol, dar timpul și spațiul oferite de adversari la acea preluare înaltă pe piept au fost din cale afară de generoase (au și bosniacii fotbaliști „nejucători”!). Florescu este o țintă vie pentru toți, în primul rând pentru că nu și-l revendică nici un suporter din țară. N-a jucat la echipe importante din România, așa că nimeni nu și-l amintea când l-a adus Lucescu (deși are câteva goluri înscrise pentru naționala de tineret). În afară de înjurături și de faptul că „a fost dat afară” de la echipa de club (sugerându-se criterii valorice, când de fapt e vorba în primul rând de plafonul salarial) n-am auzit nimic profesionist despre el. N-a observat nimeni că golul nostru a pornit de la o recuperare a sa în treimea adversă, urmată de pasa pentru Raț. Dimpotrivă, dacă putem, îi umplem cârca și cu ce n-a făcut. În cronica de pe gesepe, scrisă de vedeta feminină a redacției, golul egalizator e dat „de lângă Florescu”, în fapt Alexa.
Am ajuns și la selecționer, cel care este atât de ușor de citit (dacă excludem accidentații, i-am făcut echipa de acum o lună!). Mister X nici măcar nu și-a respectat porecla, ba chiar și-a luat toate măsurile necesare pentru a pierde, după ce fuseserăm egalați. A trimis în teren jucători precum Cociș și Ropotan, ultimul fiind cel de care s-a lovit mingea la cornerul cu pricina. Cu Zicu titular aș fi mai circumspect, s-a văzut cu Franța cât de emotiv este actualul polist, dar nici retrogradat la a treia schimbare! Una peste alta, suntem acum în situația de după acel 2-5 cu Cehoslovacia, când numai victoriile pe linie ne mai puteau salva. Dar măcar atunci știam că suntem buni, acum știm sigur că nu suntem. Naționala a ajuns la același nivel cu țara pe care o reprezintă.
