La 92 de ani, maestrul Radu Beligan a fost aplaudat și ovaționat de câteva sute de suceveni care, la finalul spectacolului „Egoistul”, susținut luni, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava, s-au ridicat în picioare și nu au contenit să aplaude minute în șir.
Cu același talent incontestabil, cu devotament pentru teatru, pasiune pentru artă și iubire și respect pentru public, Radu Beligan și-a interpretat rolul „egoistului” într-un mod excepțional. Spectacolul a fostunul plin de savoare și dramatism în același timp, un mod impecabil de a satiriza discuțiile și problemele care se ivesc între soți, copii și părinți, între prieteni, „egoiști”, între oameni.
„Este opera unui om care știe că va pleca…un fel de piesă testament”
Despre piesa de teatru în care a interpretat rolul principal, maestrul Radu Beligan a spus că „este opera unui om care știe că va pleca și ne înfățișează viziunea lui asupra lumii contemporane, o viziune lucidă, puțin cinică, despre viață și moarte, despre iubire și căsnicie, despre părinți și copii, despre sănătate și boală, despre prietenie, despre egoism și generozitate și… at last, but not least (în ultimul rând, dar nu cel din urmă), despre teatru și dramele lui contemporane”, a spus marele actor și regizor Radu Beligan, care împreună cu Liviu Dorneanu a realizat traducerea și versiunea scenică a textului pentru „Egoistul” de Jean Anouilh.
„Egoistul” este ultima piesă scrisă, în 1981, de către Jean Anouilh, care, după cum susține maestrul Beligan, este „un fel de piesă testament”.
Léon Saint-Pé, un scriitor care se luptă cu anii grei ai bătrâneții
Maestrul Radu Beligan a jucat la Suceava alături de fiica sa, Lamia Beligan –Lucie, și de mai tinerii săi colegi, Damian Crâșmaru –Gaston, Silviu Biriș –Arthur, Simona Bondoc – Ardele, Ileana Olteanu –Josephine, Sanda Toma – Dna Boudard, Tomi Cristin – Doctorul, Cesonia Postelnicu –Marie-Christine și Mihai Niculescu – Bernard.
Radu Beligan este personajul central – Léon Saint-Pé – un scriitor care se luptă cu anii grei ai bătrâneții, cu cunoștințele destul de limitate ale medicului care-i „ia pulsul” și-l tratează (prea puțin) de gută, cu o prietenie neîmpărtășită din partea unui coleg din tinerețe, cu lăcomia și răutatea soției, „pe post de scorpie”. Léon Saint-Pé suferă din cauza dorințelor de nestăvilit ale copiilor care-i cer mereu bani și din cauza dorinței nedrepte a amantei, mult mai tânără decât el, de a deveni vedetă.
Intrigi între egoiști
Rolul soției părăsite, Ardele, dar care nu suferă prea mult din cauza relației extraconjugale a soțului, este interpretat de Simona Bondoc. Plină de imprevizibil, Simona Bondoc își duce cu succes rolul de „scorpie”. Ardele urmăreșteși ea, ca mai toată lumea din jurul lui Leon, averea, moștenirea, călcând de multe ori peste principiile familiei.
Tomi Cristininterpretează rolul doctorului preocupat mai mult de sănătatea sa, decât de cea a pacientului. Este hilară situația în care Léon Saint-Pé ia pulsul propriului medic, speriat de boala care ar putea să-l bântuiască. Intervențiile scenice ale menajerei, personaj interpretat de Sanda Toma, și replicile ei tăioase, guturale, dau mult farmec spectacolului. Ea tună și fulgeră împotriva țevilor ce ar putea să se prăbușească, un adevărat pericol pentru locuința scriitorului.
Lamia Beligan, fiica maestrului Beligan, se impune prin frumusețe și fermitate. Ea este în această piesă o tânără soție și mamă, dar care s-a săturat de plicticosul ei soț, însă nu are curajul să-i mărturisească dorința de a divorța, și, de aceea, îl roagă pe tatăl său să o facă în locul ei.
Cesonia Postelnicu, în rolul celeilalte fiice a lui Saint-Pé, e un gen de femeie mai ușuratică. Se impune prin frumusețe, dar viața sa ușoară este ușor vizibilă prin gesturi și atitudine. Ea se îndrăgostește mereu de bărbați, alții și alții, toți săraci, și care așteaptă să fie întreținuți de iubită, prin intermediul scriitorului.
De frica singurătății
Amanta scriitorului, rol interpretat de Ileana Olteanu, aleargă după titluri, după vedetisme, în timp ce scriitorul, trecut de a doua tinerețe, îi suportă cu stoicism mofturile… de frica singurătății. Spectatorii se amuză și la efortul amantei de a-și îndulci amantul, de a-i reproșa lipsa de interes față de ea…, în timp ce acesta sforăia.
Unicul fiu al scriitorului este jucat de Silviu Biriș, un tânăr chipeș și talentat.
Rolul lui Bernard, ginerele scriitorului, a fost interpretat de actorul Mihai Niculescu, care a „convins” că este un soț pisălog, plicticos, chiar s-a declarat imbecil, și a acceptat fără prea multe ifose infidelitatea soției.
Lucrul cel mai important oferit publicului: „Respectul”
În anul 2006, pe scena suceveană s-a jucat spectacolul „Egoistul” cu o distribuție de excepție: Radu Beligan, Marin Moraru, Carmen Stănescu, alături de alți actori de la Teatrul Național București.
După spectacol, l-am întrebat pe maestrul Beligan „care este lucrul cel mai prețios pe care l-ați oferit oamenilor de-a lungul timpului?”. Fără să ezite, maestrul Beligan mi-a spus: „Respectul. Nu m-a interesat nici reacția presei, nici a cronicarilor, nici a celor mai mari specialiști, ci am vrut să știu doar sentința publicului, pentru că el este partenerul nostru cel mai fidel. Jucând sute și sute de personaje, te încarci cu atâtea biografii încât, atunci când intră în scenă un actor care are un statut de vedetă, să spunem, el trage cu el o trenă, nu vine singur, gol, ci cu toate amintirile care se leagă de prezența lui… Tu, ca spectator, imediat faci conexiunile: l-am văzut și în acel rol, și în acela, și dintr-o dată ca actor capeți un credit și o legătură de amiciție care-i foarte propice unui bun contact. Iar aplauzele publicului ne copleșesc, normal!”.
